Cursa pentru preşedinţia României
Duminică, primul tur de scrutin a simplificat sever oferta candidaturilor la Preşedinţia României. Finaliştii adoptă strategii diferite pentru a-şi maximiza şansele în turul doi de scrutin, de pe 16 noiembrie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 05.11.2014, 13:03
Premierul social-democrat Victor Ponta, cu 40,44% din voturi, şi liderul liberal Klaus Iohannis, cu 30,37, au colectat, împreună, aproape trei sferturi din sufragii. Celorlalţi 12 candidaţi le-au rămas firmiturile.
Cu doar 5,36%, al treilea clasat, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, e departe de a fi un arbitru al turului doi. Totuşi, Ponta doreşte sa-l coopteze pe fostul lider PNL, premier de succes în perioada 2004-2008, când România a fost admisă în UE şi a înregistrat o creştere economică record, alături de coaliţia sa de stânga, PSD-UNPR-PC. El promite că, dacă va deveni şef al statului, Tăriceanu e prima sa alegere pentru funcţia de premier. Şeful guvernului afirmă că are în mânecă şi alţi aşi pentru propria-i succesiune: “Consider ca fiind cea mai buna soluţie în acest moment pentru funcţia de prim-ministru pe dl. Călin Popescu-Tăriceanu. Aceasta este principala mea opţiune. În egală măsură, am discutat cu colegii mei dacă pe parcusul următoarelor zile sau săptămâni vom considera că trebuie să dăm un semnal foarte clar de păstrare a disciplinei fiscal-bugetare, atunci nu exclud posibilitatea de a avea un prim-ministru tehnocrat, în persoana primului viceguvernator al BNR, dl. Florin Georgescu. Dacă pentru România apar pericole de securitate strategică şi pentru a da foarte clar garanţii pentru continuarea dezvoltării democratice, a obligaţiilor noastre internaţionale, de asemenea, putem lua în considerare pe dl. George Maior, în măsura în care domnia sa, aşa cum a anuntat public, îşi va depune demisia din funcţia de director al SRI dupa alegeri.”
Pe lângă Tăriceanu, Ponta şi-a asigurat susţinerea altor doi foşti contracandidaţi, şeful PRM, Corneliu Vadim Tudor, care a obţinut 3,68% din voturi, şi fostul şef al SIE, Teodor Melescanu, cu doar 1%.
Din tabăra, creştin-liberală, Iohannis anunţă, în schimb, că nu va negocia cu foştii contracandidaţi pentru a-si asigura susţinerea lor în turul doi. El spune că refuză târgurile şi vizează doar suportul alegătorilor: “Eu nu concep să fie tranzacţionate voturile românilor ca o marfă, nu se poate aşa ceva. Din acest motiv, am spus că nu voi negocia cu candidaţii care nu au intrat în turul doi pentru voturi, nu am ce să negociez. Ei nu au în buzunar aceste voturi. Aceste voturi sunt la români, fiecare cu votul lui. Ce vreţi, să mă apuc şi eu de trocuri politice , să-i promit că-l fac prim-ministru de rezervă sau că-l fac consilier. Nu pot să fac aşa ceva.”
Iohannis îşi nuanţează, totuşi, declaraţia când spune că, pentru finală, mizează pe suportul tuturor partidelor româneşti afiliate la PPE. Este vorba, pe lângă componentele ACL – PNL şi PDL -, de PMP şi PNŢCD, a căror candidată comună, Elena Udrea, a obţinut 5% din voturi, şi de UDMR, al cărei bazin electoral tradiţional e de 6%.
