Bilanţ al anticorupţiei
Mimată ani la rândul în România, lupta anticorupţie a devenit, cu adevarat, o prioritate naţională. Ideea e confirmată de preşedintele ales al României, Klaus Iohannis.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 27.11.2014, 13:01
Încă din campania pentru prezidenţiale, alegeri pe care le-a câştigat în turul doi, de pe 16 noiembrie, liberalul Klaus Iohannis a promis că se va implica activ în cruciada împotriva corupţiei, plaga abătută asupra administraţiei româneşti, în sfertul de veac post-comunist.
Prezent la o conferinţă pe tema corupţiei, Iohannis şi-a reiterat angajamentul, în măsura în care – susţine preşedintele ales al României – fenomenul corupţiei este cea mai mare problemă internă de siguranţă naţională, ce duce la segregare economică şi socială şi la răsturnarea valorilor. Klaus Iohannis: ”Corupţia este, de departe, principala problemă internă de siguranţă naţională. De aceea, prevenirea, descoperirea infracţiunilor de corupţie şi pedepsirea infractorilor sunt deziderate ale oricărei justiţii, şi cu atât mai mult ale celei din România”.
El a atras atenţia asupra pagubelor provocate de corupţie, în special de cea la nivel înalt, şi, de asemenea, asupra efectelor nefaste ale ingerinţei politicului în activitatea insituţiilor abilitate. Klaus Iohannis: ”Ca preşedinte al României voi milita ca justiţia şi instituţiile de control financiar fiscal să coopereze pentru a recupera prejudiciile generate de corupţie şi a reduce costul social al acesteia. De asemenea, reiterez poziţia mea de neobstrucţionare de către clasa politică a anchetelor penale efectuate de către instituţiile abilitate”.
Prezentă la aceeaşi conferinţă, Laura Codruţa Kövesi, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – principala piesă în angrenajul anticorupţie al statului -, a menţionat creşterea, în ultimii ani, cu 60% a încrederii publice în instituţia sa. Ea a adăugat că, în 2014, au fost condamnate pentru acte de corupţie peste o mie de persoane şi a fost sechestru pe bunuri de aproape 150 de milioane de euro. Majoritatea dosarelor deschise, 83%, au la bază denunţuri şi sesizări venite de la cetăţeni şi de la instituţii publice, a precizat şefa DNA. Laura Codruţa Kövesi, despre restul dosarelor: ” Am constatat că în acest an doar 17% din dosarele înregistrate au avut la bază o sesizare din oficiu, pe baza informaţiilor din mass-media, anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informaţii”.
Dincolo de cifre, în aceşti ultimi ani, DNA şi-a creat imaginea unei instituţii dornice să-şi împlinească menirea. Iar trofeele colecţionate – condamnările la închisoare cu executare primite de mulţi înalţi demnitari, în frunte cu un fost premier, social-democratul Adrian Năstase – dau măsura magnitudinii incursiunilor sale pe tărâmul clasei politice.
