Europa şi Rusia
La mai bine de un an după anexarea Crimeei de către ruşi, neliniştea europenilor faţă de intenţiile Moscovei rămâne la fel de intensă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 11.06.2015, 13:28
Fost ministru al Apărării
în Guvernul de la Bucureşti care, acum un deceniu, obţinea admiterea României
în NATO, europarlamentarul social-democrat Ioan Mircea Paşcu a prezentat,
miercuri, în plenul Legislativului comunitar o rezoluţie privind securitatea la
Marea Neagră după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.
Documentul condamnă categoric acţiunile Moscovei şi în alte zone din spaţiul
ex-sovietic, de care, la un sfert de veac după dezintegrarea URSS, ruşii par să
nu se poată despărţi.
Anexarea ilegală a Crimeei, destabilizarea estului
Ucrainei şi situaţia din provinciile secesioniste pro-ruse Abhazia şi Osetia de
Sud, ieşite de sub autoritatea Georgiei, demonstrează, spune Paşcu, că Rusia
doreşte să controleze ţărmul Mării Negre. Crimeea, adaugă eurodeputatul român,
e un Kaliningrad al Sudului, menit să susţină o potenţiala expansiune.
Coleg cu
Paşcu în grupul socialiştilor europeni, Victor Boştinaru denunţă, la rându-i,
redeşteptatul apetit teritorial al Rusiei: Doresc să atrag atenţia asupra
strategiei graduale a Rusiei de a implementa ocuparea unor teritorii în
vecinătate trecând de la conflicte interetnice la conflicte îngheţate şi apoi
la ocuparea directă a lor ca în cazul Osetiei de Sud, Abhaziei şi a Crimeei. Nu
în ultimul rând, evidenţiez prezenţa masivă a Rusiei în cadrul unui război
electronic de anvergură, identificat ca atare de NATO şi partenerii UE.
Liberala română Norica Nicolai avertizează că prezenţa militară rusă în
Transnistria şi escaladarea conflictului din Ucraina
ar putea avea ca rezultat avansarea trupelor ruse până la gurile Dunării: În curând, vom avea parte de trupe ruseşti aproape de gurile Dunării,
ceea ce va crea o foarte mare problemă pentru securitatea UE. Va fi o graniţă
foarte lungă cu Rusia şi în primul rând, va trebui să încercăm să facem paşi
semnificativi, în primul rând diplomatici, pentru a preveni o astfel de
escaladare a conflictului.
De pe băncile dreptei populare, Daniel Buda
afirmă că ar trebui analizată cu toată responsabilitatea posibilitatea de a
furniza Ucrainei mijloace militare defensive, fiindcă doar capacitatea de
apărare a acesteia poate garanta pacea şi securitatea în regiune. Indiferent de
ideologie, eurodeputaţii veniţi din România par, aşadar, să vorbească pe o singură
voce. Iar o posibilă explicaţie sunt cele nu mai puţin de 12 invazii militare
ruseşti pe care le-au suportat românii în ultimele trei secole.
Dar Parlamentul European, în ansamblu,
şi-a confirmat poziţia extrem de critică faţă de Moscova, adoptând, tot
miercuri, un document prin care cere executivului comunitar acţiuni eficiente şi suport
financiar pentru contracararea propagandei şi dezinformării ruseşti în
interiorul UE şi în străinătate. Statele membre trebuie, mai
spun eurodeputaţii, să creeze un mecanism coordonat de monitorizare a
asistenţei financiare, politice sau tehnice oferite de Rusia partidelor
politice şi altor organizaţii din spaţiul comunitar.
