Agricultura şi efectele secetei
Seceta din ultima perioadă şi-a pus puternic amprenta în România. Executivul analizează acum modalităţile prin care să compenseze o parte din pierderile fermierilor prin ajutoare de la stat şi de la Comisia Europenă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 20.08.2015, 13:10
După mai bine de două luni de
vreme caniculară şi patru marcate de lipsa precipitaţiilor, în România plouă.
Meteorologii spun, însă, că ar trebui să plouă două săptămâni neîntrerupt ca să
se refacă rezerva de apă din sol. Seceta a produs deja pagube considerabile în
toate regiunile ţării, iar acestea sunt estimate de producători la peste două
miliarde de euro.
Executivul de la Bucureşti a făcut o analiză a măsurilor ce
pot fi luate în sprijinul fermierilor ale căror culturi au fost afectate, între
acestea numărându-se şi ajutoare de la Comisia Europeană pentru marile
exploataţii. Pentru culturile mici, autorităţile române au promis deja ajutoare
care vor fi acordate de la bugetul de stat. Miercuri, în cadrul unei şedinţe de
guvern, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Agriculturii, Daniel
Constantin, să înceapă evaluarea pagubelor: Sigur că anul acesta
agricultura nu va mai fi aşa de bine cum a fost în anii trecuţi. Nu pe toate
tipurile de culturi dar sunt probleme, aşa încât o să vă rog cu reprezentanţii
asociaţiilor să începeţi deja evaluarea pierderilor, să ne adresăm Comisiei
Europene şi să-i ajutăm pe cei care anul ăsta au avut de pierdut, pentru că
sunt aceeaşi care anul trecut, acum doi ani, acum trei ani, având agricultură
în creştere ne-au ajutat.
Porumbul este cel
mai grav afectat, dar, spun specialiştii, probleme mari sunt şi la
floarea soarelui sau soia. Seceta a adus
prejudicii şi altor culturi, precum cele de grâu sau rapiţă, dar şi
legumelor şi fructelor.
Reprezentanţii Asociaţiilor Producătorilor
Agricoli din România se aşteaptă la producţii cu 25-30% mai mici decât în 2014
şi spun că, în aceste condiţii, fermierii nu vor putea pregăti noul an agricol. Alături
de seceta care a generat această situaţie, un alt factor este starea sistemului
de irigaţii din România, distrus în proporţie de 90% faţă de perioada comunistă, astfel că,
în prezent, sunt irigate doar 300.000 de hectare, faţă de cele 3,3 milioane de
hectare câte erau în 1989. Calculele
arată că reabilitarea
unei infrastructuri de irigaţii la nivel naţional ar costa aproape un miliard
de euro.
Recent, ministrul Agriculturii a avansat ideea că aceasta ar putea să
fie finanţată cu fonduri europene, prin includerea sa în aşa-numitul plan
Juncker, un proiect de investiţii publice care pune la dispoziţia
economiilor ţărilor membre peste 300 de miliarde de euro. Daniel Constantin nu
exclude nici un acord politic parlamentar, prin care să fie promovată o lege
privind reabilitarea sistemului de irigaţii în următorii cinci ani.
