Militari români în operaţiuni internaţionale
România va trimite, în 2016, 1.181 de soldaţi în misiuni peste hotare, îndeosebi în cadrul operaţiunilor NATO din Afganistan.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 11.12.2015, 13:10
Fidelă angajamentelor sale de solidaritate militară
internaţională, România va continua să
participe şi anul viitor, în principal, la misiunea Resolute
Support a Alianţei Nord-Atlantice din
Afganistan, dar şi la operaţiunile KFOR a NATO şi ALTHEA a Uniunii
Europene din Balcani. Decizia a fost luată, joi,
de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care a precizat că scopul prezenţei
peste hotare a forţelor române va fi apărarea României şi a aliaţilor săi
şi promovarea stabilităţii regionale şi globale. În
cifre, 1.181 de militari români vor fi puşi la dispoziţie în 2016 de către
Ministerul Apărării Naţionale, în creştere cu 158 faţă de anul acesta. Din cei
1.181, 943 vor merge în teatre de operaţiuni, precum şi în misiuni individuale
de monitorizare şi de supraveghere, în timp ce 238 vor rămâne în ţară, cu
posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin – se arată într-un comunicat al CSAT.
La
rândul său, Ministerul Afacerilor Interne va pune la dispoziţie pentru
misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU de anul viitor 1.530 de jandarmi şi
poliţişti, din care 1.054 vor participa la misiuni şi 476 vor putea fi dislocaţi
la ordin. Acelaşi Consiliu Suprem de Apărare a Ţării
a punctat, în şedinţa de joi, că România intenţionează să crească bugetul apărării
la 2% din PIB până în 2017 – prevedere cerută de statutul său de membru al
NATO, căreia i s-a alăturat în 2004.
De altfel, recent, citat de publicaţia România
Liberă, un oficial american saluta faptul că România a stopat descreşterea
cheltuielilor militare. Statele Unite au luat, totodată, act de angajamentul
Bucureştiului -exprimat, încă la începutul lui 2015, de preşedintele Klaus
Iohannis – de a ajunge, în 2017, la 2% din PIB pentru Apărare, în contextul în
care 21 din cele 28 de ţări
membre ale NATO şi-au mărit, încă de anul acesta, cheltuielile destinate
acestui sector.
Pentru 2016, potrivit proiectului de buget, Apărării îi va
reveni 1,4% din Produsul Intern Brut, printre proiectele de investiţii
numărându-se achiziţia de maşini de luptă pe roţi şi şenile, blindate şi uşor
blindate sau modernizarea fregatelor Regele Ferdinand şi
Regina Maria, cumpărate în 2003 de la Marina Regală a Marii
Britanii.
În acord cu evoluţiile mediului de securitate, extrem de
complicate, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
a aprobat şi strategia de informaţii a
Serviciului Român de Informaţii pentru perioada 2015-2019, care a stabilit următoarele
etape de actualizare a cadrului legal privind prevenirea şi combaterea
terorismului pentru a permite adaptarea capabilităţilor naţionale la noile
tipuri şi niveluri de ameninţare, precum şi racordarea la reglementările
europene şi internaţionale în materie.
Şi tot în cadrul reuniunii CSAT, a fost
aprobat Planul naţional de priorităţi informative, document cuprinzând
principalele categorii de riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa
securităţii naţionale pentru anul viitor.
