Guvernul României, principii bugetare
Salarii mai mari pentru bugetari, impozite mai mici, dar şi o creştere economică importantă reprezintă moştenirea lăsată de fostul guvern de stânga, de la care actualul guvern de tehnocraţi a pornit construcţia bugetului pe 2016.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 15.12.2015, 13:04
Tehnocraţii cabinetului Cioloş, primul neatârnat politic din istoria postcomunistă a ţării, nu au avut o misiune facilă atunci când au elaborat bugetul pe 2016. Şi nu le va uşor nici să rămână în corsetul bugetar de 3% din Produsul Intern Brut, impus de Uniunea Europeană. Aceasta, în condiţiile creşterilor salariale – între 10 si 25% – din sectorul bugetar şi relaxării fiscale, benefică afacerilor pe termen lung, dar riscantă pe termen scurt pentru echilibrul bugetar.
Pe de altă parte, partidele parlamentare mari – PSD şi PNL –, singurele care ar putea să şicaneze cu adevărat guvernul, nu au interesul să pună piedici unui executiv care le permite un respiro de un an, numai bun în anul alegerilor legislative. Dovadă că nu e loc de surprize neplăcute stă ritmul alert în care bugetul se îndreaptă spre aprobare. Proiectul a intrat, luni, în plen fără modificări majore faţă de varianta trimisă de guvern. Premierul Dacian Cioloş a ţinut să-i asigure pe parlamentari că executivul va respecta cadrul legal adoptat de legislativ, adică prevederile importante de relaxare fiscală şi creşterile salariale pentru personalul bugetar.
Dacian Cioloş a reamintit că domeniile privilegiate în construcţia bugetară sunt educaţia, sănătatea, cercetarea, apărarea şi investiţiile. Dacian Cioloş: “Vor exista alocări mai mari la sănătate cu 3,1 miliarde lei (700 milioane euro), la educaţie cu 2,3 miliarde lei (500 de milioane euro) şi la cercetare cu 508 milioane lei (110 milioane euro). Investiţiile în cercetare cresc cu aproximativ 23% în 2016 şi aceasta pentru că plecăm de la faptul că cercetarea este esenţială şi pentru a ajuta în relansarea durabilă a economiei”.
Premierul Dacian Cioloş s-a declarat, totodată, conştient de faptul că guvernul trebuie să ia o decizie în privinţa salariului minim până la sfârşitul anului, indiferent dacă aceasta va fi menţinerea la nivelul actual, de 1050 de lei (230 de euro) sau creşterea la 1200 de lei (260 euro). Şeful executivului a subliniat că majorarea salariului minim, cerută insistent de PSD, nu se poate face fără o evaluare atentă a impactului măsurii, în special asupra mediului privat.
Dacian Cioloş: Pe mine mă îngrijorează impactul nu atât asupra bugetului de stat, care este minim după ce deja au fost crescute salariile bugetarilor cu acel 10%, însă avem, pe de altă parte, şi câteva sectoare care sunt intensive în mâna de lucru, care au un nivel al profitului deja fragil şi acolo cred că trebuie să ne uităm mai atent să vedem care poate să fie impactul anumitor decizii asupra acestor sectoare”.
Patronatul Naţional Român a anunţat că susţine creşterea salariului minim, cu condiţia ca taxele şi impozitele plătite de firme să fie raportate la actualul salariu minim.
