Priorităţi bugetare pentru Armata română
În 2016 va creşte numărul exerciţiilor militare pe care le va face Armata Română.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 06.01.2016, 13:15
România traversează o perioadă în care multiple riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi uneori se intersectează, alteori se suprapun, generând efecte imprevizibile nu doar la nivel naţional, ci şi global. Plecând de la aceste schimbări de paradigmă mondială, de la actualul status quo, de la evaluarea ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor, Bucureştiul va continua, anul acesta, să implementeze Strategia Naţională de Apărare a Ţării pe 2015-2019.
Documentul – reamintim – operează cu un concept de securitate naţională extinsă, care nu se limitează doar la dimensiunea de apărare, fără a-i ştirbi, însă, din importanţă. Aceasta, în contextul în care România este membră a Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice, iar obligaţiile, ca şi beneficiile, sunt pe măsura acestui dublu statut. Or, în a doua jumătate a anului trecut, la Bucureşti au fost activate două comandamente aliate – al Diviziei Multinaţionale de Sud-Est şi al Unităţii de Integrare a Forţelor NATO.
Totodată, a fost declarată capabilitatea tehnică a scutului american antirachetă de la Deveselu, din sudul României, principalele sale componente fiind finalizate. Pentru 2016, ministrul Mihnea Motoc anunţă creşterea la peste 400 a numărului exerciţiilor pe care le vor face militarii români. Dintre acestea, mai mult de 100 vor fi multinaţionale. Totodată, va fi sporită capacitatea operaţională a Armatei pe fondul suplimentării alocărilor bugetare.
Ministrul Apărării, Mihnea Motoc: ‘Alocarea bugetară pentru Apărare este sensibil crescută şi este crescută în direcţii care vizează nemijlocit creşterea capacităţii de apărare a României, creşterea capacităţii de pregătire şi de luptă a Armatei Române, anume continuarea programelor majore de achiziţii începute în 2015, respectiv lansarea unor programe majore comparabile ca importanţă în 2016 astfel încât, practic, fiecare categorie de forţe să aibă echipamente moderne.’
Anul trecut, pentru prima dată în 25 de ani, preşedintele Klaus Iohannis a invitat întregul spectru politic românesc la consultări pentru a se ajunge la acord vizând creşterea bugetului Apărării. S-a obţinut consensul necesar ca, în 2017, acesta să atingă nivelul de 2% din PIB şi ca acest procent să fie menţinut pentru cel puţin 10 ani.
Dincolo, însă, de elementele uzuale care ţin de sfera Apărării, de ordine publică sau de activitatea de informaţii şi contrainformaţii, securitatea României este gândită inclusiv din perspectiva unui mediu economic competitiv, a unei stabilităţi financiar-bugetare, a existenţei unor sisteme publice – de sănătate, pensii, educaţie – funcţionale şi adaptate schimbărilor, de protecţie a infrastructurilor critice sau de capacitatea de a răspunde la problemele de mediu. Provocările pentru 2016, dar şi în anii care vor urma sunt, în consecinţă, multiple şi nu sunt rezervate doar domeniului Apărării.
