Înzestrarea Armatei României
Stadiul îndeplinirii programului de înzestrare a Armatei Române a figurat pe agenda şedinţei de marţi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 16.03.2016, 13:10
Piesă esenţială a flancului estic al NATO, împărţind o graniţă de sute
de kilometri cu Ucraina devastată de rebeliunea secesionistă pro-rusă, situată
nu departe de butoiul cu pulbere al Orientului Mijlociu, România se confruntă
cu multiple riscuri de securitate.
Potrivit
experţilor, în 2015, graţie programelor de înzestrare,
s-au înregistrat progrese reale în restabilirea capacităţii operaţionale a
Armatei. În dotarea acesteia au intrat transportoare blindate, un avion
multirol, aeronave noi, elicoptere modernizate.
Suplimentarea bugetului
destinat Apărării a permis şi achiziţionarea de rachete antitanc portabile,
radare mobile tridimensionale, platforme de transport multifuncţionale. Armata
a participat activ la misiunile NATO, cu 764 de militari dislocaţi în teatrele
de operaţii, şi a desfăşurat peste 400 de exerciţii naţionale şi
multinaţionale. Cu peste 600 de militari desfăşuraţi în Afganistan şi cu 50 de
instructori, personal de stat major şi de sprijin care vor antrena armata irakiană,
România rămâne angajată pe fronturile luptei antiteroriste.
Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, avertiza, la începutul lui martie, că 2016 va
fi un an mai dificil decât cel precedent, fiindcă impredictibilitatea
internaţională creşte, ceea ce implică o viteză de reacţie sporită.
Întrunit marţi, Consiliul Suprem de Apărarea Ţării a apreciat că mărirea
alocaţiilor bugetare, începută în urmă cu trei ani şi continuată gradual, va
permite diminuarea sau chiar eliminarea limitărilor actuale ale capacităţilor militare
naţionale. Printr-un pact politic la care au subscris
toate partidele parlamentare, bugetul destinat Apărării va ajunge la minimum 2%
din PIB în 2017. În următoarele luni, Armata va mai achiziţiona din Portugalia 12
aeronave multirol F-16, pentru a echipa complet o flotilă aeriană, cu baza la
Feteşti, potrivit parametrilor calculaţi de NATO pentru echiparea
unei escadrile de luptă. Tot anul acesta, vor deveni operaţionale componentele sistemului american antirachetă de la Deveselu, din sudul
României, care facilitează dezvoltarea arhitecturii NATO în regiune.
Programele interne de achiziţie sunt complementare cu decizia NATO de a-şi consolida flancul răsăritean,
pentru a apăra membrii central şi
est-europeni de ameninţările Rusiei. Pentru această regiune, Statele Unite ar putea aloca, în cadrul Iniţiativei
pentru Reasigurare Europeană, un buget de patru ori mai mare, de până la 3,4
miliarde de dolari.
În plus, trupe americane suplimentare, însumând
circa cinci mii de oameni, vor staţiona, temporar, în România, Bulgaria,
Polonia şi ţările baltice. Potrivit diplomaţiei
de la Bucureşti, deciziile Washingtonului sunt o confirmare a implicării
americane robuste în Europa.
