Administraţia publică, între reformă şi corupţie
Cariată de corupţie şi aproape înjumătăţită de arestări, administraţia publică din România are nevoie de o reformă profundă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 12.04.2016, 13:30
Încă un miniseism politico-judiciar a zguduit, luni, Bucureştiul. Intrat
nu demult în cursa electorală, vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a anunţat că
renunţă la candidatura pentru Primăria Capitalei şi la toate funcţiile deţinute
în partid, după ce a fost plasat sub control judiciar într-un dosar de
corupţie.
Procurorii DNA îl acuză că i-ar fi cerut, luna trecută, unui om de
afaceri 50.000 de euro, care urmau să ajungă la persoane cu funcţii de decizie
în două posturi de televiziune, în schimbul promovării imaginii sale de candidat
la alegerile locale de pe 5 iunie. Astfel iese din scenă un personaj locvace şi
carismatic, de o remarcabilă longevitate în politica la vârf, pe care o
practică din primele zile de după Revoluţia anticomunistă din 1989, fără ca,
până acum, să fi făcut obiectul vreunui scandal de corupţie.
El a respins
categoric acuzaţiile şi a afirmat că pleacă pentru a-şi proteja partidul, cel
mai important pe partea dreapta a spectrului politic şi singurul adversar
însemnat al stângii social-democrate. Ludovic Orban: Nu
am încasat niciun folos necuvenit. Atâta timp cât a început urmărirea penală
împotriva mea, îmi retrag candidatura. Nu vreau să periclitez sub nicio formă
prin bănuielile legate de fapte de corupţie şansa Partidului Naţional Liberal
de a câştiga alegerile pentru Primăria Capitalei.
Comentatorii
califică, deja, ieşirea din scenă a lui Orban drept un caz-şcoală pentru
corupţia asociată cu administraţia locală din România. La Bucureşti, atât
ultimul primar general, Sorin Oprescu, cât şi patru din cei şase primari de
sectoare au plecat încătuşaţi din funcţii. Zeci de alţi edili şi preşedinţi de
consilii judeţene, precum şi un prefect sunt, la rându-le, protagoniştii unor
dosare întocmite de procurorii anticorupţie. Toate acestea îl îndreptăţesc pe
premierul tehnocrat Dacian Cioloş să afirme că doar o reformă profundă a
administraţiei, al cărei proiect l-a prezentat, tot luni, Parlamentului, ar
putea să prevină noi cazuri de corupţie. Şeful Executivului a atras atenţia că
dezvoltarea economică riscă să rămână un deziderat, dacă nu va exista şi o
administraţie publică performantă şi credibilă.
Dacian Cioloş: Dacă
lupta anticorupţie nu este urmată îndeaproape de o reformă a administraţiei
publice, care să fie orientată spre transparenţă şi profesionalizare, riscăm
doar să rămânem cu sublinierea cazurilor de corupţie şi reforma administraţiei
publice asta îşi propune, să prevină problemele de corupţie şi să le corecteze
la rădăcina lor.
Pentru creşterea performanţei şi pregătirea unui
personal calificat, Guvernul propune reînfiinţarea Institutului Naţional de
Administraţie, introducerea unui sistem de recrutare prin concurs, la nivelul
întregii ţări, precum şi corelarea venitului cu performanţa individuală. După
două luni de consultare publică, Executivul va reveni în Parlament cu acest
pachet legislativ, pentru a putea fi aprobat înaintea vacanţei parlamentare de
vară.
