Recomandările FMI pentru România
Fondul Monetar Internaţional confirmă îmbunătăţirea prognozei de creştere economică a României, dar recomandă reducerea deficitului bugetar, amânarea unor noi măsuri de relaxare fiscală şi evitarea presiunilor pe cheltuieli în acest an electoral.
Daniela Budu, 12.05.2016, 13:10
Fondul Monetar Internaţional a anunţat, în cel mai
recent raport, trei pericole pentru economia românească: continuarea
reducerilor fiscale, încetinirea reformelor structurale şi legea dării în
plată. Aceasta din urmă ar putea chiar să pună în pericol stabilitatea
financiară şi ar putea îngreuna accesul populaţiei la credite. FMI apreciază,
pe de altă parte, lupta împotriva corupţiei în România şi recomandă
autorităţilor să nu cedeze presiunilor sociale în acest an electoral.
Experţii
Fondului confirmă îmbunătăţirea prognozei de creştere economică, dar semnalează
că păstrarea circumstanţelor favorabile în care România se împrumută din
exterior nu se poate face în absenţa reformelor. În plus, o revenire în
procesul de absorbţie a fondurilor europene a contribuit la creşterea
investiţiilor, astfel încât fondul estimează un avans economic de 4,2% în acest
an şi de 3,6% în 2017.
Analiştii semnalează, însă, că FMI are puţine mijloace
de a forţa cu ceva autorităţile de la Bucureşti, în absenţa unui acord de asistenţă.
Şeful misiunii pentru România, Reza Baqir, spune că mesajul principal pe care
fondul vrea să-l transmită autorităţilor române este acela că actualele
condiţii bune de finanţare, de care se bucură atât statul, cât şi sectorul
privat, reprezintă rezultatul progreselor anterioare în implementarea
reformelor şi că, printr-o încetinire sau inversare a acestor progrese, ţara
riscă să piardă bunăvoinţa de care se bucură din partea investitorilor.
Analistul economic Constantin Rudniţchi este de părere că aceste recomandări
sunt dificil de impus în lipsa unui program formal şi în condiţiile anului
electoral. Constantin Rudniţchi: ‘Totdeauna
acest tip de colaborare surprinde problemele pe care economia le are sau le-ar
putea avea. Ceea ce cred însă că e punctul slab al acestui tip de colaborare cu
FMI este acela că, de fapt, neavând un acord în adevăratul sens al cuvântului
şi o supraveghere post-program, nu există pârghii concrete în a duce mai
departe reformele din administraţie, din zona fiscalităţii, din zona salarială,
din zona indicatorilor macroeconomici şi a indicatorilor fiscali. Guvernul, cel
puţin în programul de guvernare, şi-a propus să continue toate aceste reforme
rămase în suspensie după încheierea acordului – sigur, cu viteză mai mare sau
mai mică, cu determinare mai mare sau mai mică şi funcţie şi de interesele
electorale ale acestui an’.
Pe plan extern, FMI avertizează că o
deteriorare a percepţiei de risc asociată pieţelor emergente ar putea declanşa
ieşiri de capitaluri, deprecierea monedei naţionale şi o creştere substanţială
a datoriei externe raportate la Produsul Intern Brut.
