Securitatea în zona Mării Negre
În perspectiva summitului NATO de la Varşovia, miniştrii aliaţi ai Apărării înăspresc şi mai mult tonul la adresa Rusiei.
Roxana Vasile, 15.06.2016, 13:25
Cu numai trei săptămâni înaintea summitului de la Varşovia, NATO a decis
să ia măsuri ce traduc înăsprirea, de circa doi ani, a tonului său la adresa
Rusiei pe fondul crizei din Ucraina.
Îngrijorate de potenţialul militar rusesc
tot mai mare la graniţele lor, fostele state din blocul sovietic care au aderat
la Alianţa Nord-Atlantică după încheierea Războiului rece solicită, încă din
2014, ca NATO să trimită trupe pe teritoriile lor. Chiar dacă atenţia unora din
cei 28 de aliaţi este îndreptată către sudul continentului european,
destabilizat de consecinţele conflictului sirian şi de ameninţarea jihadistă,
reuniunea şefilor de stat şi de guvern de la Varşovia, din 8-9 iulie, va consfinţi o întărire fără
precendent a capacităţilor militare ale NATO în Est, începută odată cu debutul
conflictului ucrainean.
Reuniţi, marţi, la Bruxelles, miniştrii Apărării din
statele membre ale Alianţei au convenit amplasarea, prin rotaţie de şase până
la nouă luni, începând din 2017, a patru batalioane multinaţionale în statele
baltice şi în Polonia. Tot la Bruxelles, miniştrii Apărării din ţările NATO au
convenit să consolideze securitatea în zona Mării Negre inclusiv prin prezenţa
în România a unei brigăzi terestre multinaţionale. Subordonată Comandamentului
Multinaţional de Divizie al NATO pentru Sud-Est de la Bucureşti, această
brigadă va facilita activităţile de instruire ale NATO în zonă prin intermediul
unui program susţinut de exerciţii şi instruire.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Am întărit, deja,
prezenţa noastră în Marea Neagră. Avem exerciţii militare şi vom continua. Am
discutat la întâlnire despre o brigadă multinaţională terestră pe teritoriul
României. Este un element nou, este propunerea României şi sunt măsuri adaptate
la provocările de securitate. Nu am stabilit detaliile, dar vom lucra la acest
lucru. Va fi o prezenţă a NATO întărită. Am salutat propunerea României şi ne
vom asigura că se va realiza.
Nu în ultimul rând, Alianţa Nord-Atlantică a
decis să constituie, pe lângă spaţiile terestru, aerian şi maritim, şi unul de
apărare cibernetică, prin care să fie apărate comunicaţiile militare dintre
ţările NATO, devenite ţinte tot mai dese.
Deciziile finale sunt aşteptate la
summitul liderilor Alianţei, de luna viitoare, de la Varşovia. Trebuie punctat
că ele au un caracter defensiv, în concordanţă cu nevoile de întărire a
apărării naţionale şi a Alianţei. NATO nu doreşte o confruntare cu Rusia, ci un
dialog constructiv, dar se va apăra împotriva oricărei ameninţări.
Chiar dacă
relaţiile NATO cu Rusia sunt la cel mai scăzut nivel de la anexarea, în martie
2014, a Crimeii şi de la debutul ofensivei rebelilor separatişti pro-ruşi în estul Ucrainei,
Alianţa nu doreşte un nou Război rece.
