România şi recentele crize internaţionale
Aproape 100 de oameni au murit la Nisa, în Franţa, şi circa 300 în Turcia, în doar două zile.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 18.07.2016, 12:41
În Franţa şi Turcia au fost zile sângeroase, agitate, triste şi nesigure. Joi seară, când Franţa îşi sărbătorea Ziua Naţională, un tunisian a intrat cu un camion în mulţimea adunată pe promenada de la malul mării şi a ucis sau rănit sute de persoane, inclusiv copii. Atacul a fost revendicat de organizaţia jihadistă Stat Islamic. Printre victime se află şi români. Ministerul de Externe de la Bucureşti a anunţat că reprezentanţii misiunii diplomatice române din Franţa menţin în permanenţă legătura cu personalul medical local şi monitorizează evoluţia stării de sănătate a răniţilor.
Premierul Dacian Cioloş a discutat, telefonic, cu omologul său francez, Manuel Valls, despre românii care se aflau la Nisa în momentul atacului. Între timp, în Franţa au fost decretate trei zile de doliu naţional şi s-a ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor atentatului. Peste 500 de oameni s-au prezentat, până acum, la punctele de sprijin psihologic constitutite la Nisa pentru martorii atentatului de pe Promenade des Anglais, traumatizaţi de cele trăite şi văzute. Autorităţile franceze au arestat mai multe persoane bănuite că ar fi avut legătură cu atacul.
Pe de altă parte, circa 300 de militari şi civili au fost ucişi şi 1.400 răniţi în Turcia, într-o tentativă de lovitură de stat eşuată. O parte din armata turcă a încercat, pe 15 iulie, să îl dea jos de la putere pe liderul Recep Tayyip Erdogan. Armata a transmis că motivele sunt păstrarea secularismului şi a libertăţilor, precum şi reinstaurarea ordinii constituţionale în Turcia. Mai târziu, preşedintele Erdogan a anunţat că tentativa de lovitură de stat a eşuat şi a invitat oamenii să iasă în stradă, ceea ce s-a şi întâmplat.
Puciul eşuat a fost urmat de mii de arestări şi destituiri. Deşi Recep Tayyip Erdogan a fost ales democratic, el este acuzat că încearcă să islamizeze statul turc. Deşi popular în Turcia, Erdogan a fost criticat, în ultimii ani, pentru blocarea accesului la o presă liberă, pentru reducerea la tăcere a unor critici, inclusiv jurnalişti, pentru promovarea islamismului în medii laice şi pentru extinderea prerogativelor prezidenţiale.
În urma puciului, a fost haos pe inclusiv pe aeroporturile din capitala Ankara şi din Istanbul. Au avut de suferit şi români, care aveau programate zboruri în şi dinspre Turcia. Ministerul de Externe de la Bucureşti a pus la dispoziţia celor afectaţi de evenimentele din Turcia o linie telefonică specială, prin intermediul căreia a primit peste 2 mii de apeluri. Au fost repatriaţi sute de cetăţeni români cu costuri suportate de MAE, prin celula de criză constituită la Bucureşti.
Două echipe consulare mobile din cadrul Ambasadei României la Sofia (Bulgaria) au facilitat tranzitul a zeci de autovehicule cu cetăţeni români la două dintre punctele de frontieră terestră cu Turcia. În continuare, Ministerul de Externe le-a recomandat românilor să evite orice deplasări în Turcia care nu le sunt absolut necesare.
