Absorbţie zero la fonduri europene
Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, este îngrijorată de startul lent în implementarea, în România, a proiectelor din perioada 2014-2020.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 03.08.2016, 12:57
Accesarea fondurilor europene s-a dovedit, după aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, mult mai complicată decât şi-ar fi putut imagina cineva. Dezinteresul, hăţişul birocratic sau deturnarea de bani comunitari au fost tot atâtea impedimente în realizarea unor proiecte locale şi regionale de dezvoltare benefice românilor. Pentru ei, modelul spaniol sau portughez de folosire cu succes a fondurilor puse la dispoziţie de Uniune este, încă, cvasi-utopic.
În aprilie, la numai câteva luni de la învestire, ministrul Aura Răducu al Fondurilor Europene din Guvernul tehnocrat de la Bucureşti a demisionat la solicitarea primului-ministru, nemulţumit de obiectivele acesteia pe termen scurt. A fost înlocuită de Cristian Ghinea care includea pe agenda sa, ca urgenţe, închiderea în condiţii optime a Programelor operaţionale pe 2007-2013 şi lansarea apelurilor pentru noua perioadă de programare 2014-2020.
Marţi, autorităţile au primit un duş rece din partea comisarului european pentru Politică Regională, Corina Creţu, care s-a declarat îngrijorată de startul lent în implementarea proiectelor aferente actualului exerciţiu bugetar. Deşi ştie că Bucureştiul depune eforturi susţinute, dna Creţu atrage atenţia că, pentru perioada 2014-2020, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene! Politica regională beneficiază de cea mai mare parte din bugetul Uniunii – peste 351 de miliarde de euro – fiind principalul instrument de investiţii.
De altfel, UE a finanţat, de-a lungul anilor, zeci de mii de proiecte cu beneficii vizibile atât la nivelul statelor membre, cât şi al Uniunii în ansamblu. În plus, tot în actuala perioadă de programare, mai mult de 100 de miliarde de euro sunt destinaţi dezvoltării urbane, pentru prima dată 15 miliarde de euro urmând să fie gestionaţi direct de către oraşele europene.
România primeşte a treia alocare ca mărime, după Polonia şi Italia, pentru dezvoltare urbană durabilă, iar Guvernul a hotărât ca 20% din totalul fondurilor europene alocate să fie administrate direct de către aleşii locali din 39 de oraşe-reşedinţă de judeţ. Pentru a ajuta oraşele din România să profite din plin de oportunitatea ce li se oferă, comisarul Corina Creţu a anunţat că, împreună cu DG Regio (n.r. Direcţia Generală Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene), va organiza la Bucureşti, la începutul lunii octombrie, un eveniment special dedicat promovării tuturor oportunităţilor.
La eveniment vor fi invitaţi atât primarii celor 39 de oraşe din România, cât şi cei ai altor capitale europene. Între timp, Ministerul român al Fondurilor Europene a lansat în dezbatere publică un nou ghid de accesare a fondurilor europene destinat comunităţilor din zone urbane marginalizate cu o populaţie de peste 20.000 de locuitori.
