Republica Moldova, înainte de prezidenţiale
Dincolo de Prut, alegerile prezidenţiale de anul acesta relansează lupta contrariilor. Divizat între proeuropeni şi proruşi, electoratul e chemat la urne pe 30 octombrie.
Valentin Țigău, 08.09.2016, 12:25
Republica Moldova
se pregăteşte de alegeri prezidenţiale, iar primul tur va avea loc la 30 octombrie. Sunt primele alegeri
prezidenţiale din ultimii 20 de ani, deoarece, din 2001, preşedintele a fost
ales de parlament, fapt care a provocat mai multe crize politice.
În martie curent, Curtea Constituţională a decis
revenirea la alegerea preşedintelui în mod direct. Înregistrarea candidaturilor
se face până pe 29 septembrie, dar reprezentanţii celor mai influente partide
s-au înscris, deja, oficial, la Comisia Electorală Centrală de la Chişinău. Potrivit
Codului Electoral, toţi candidaţii – susţinuţi de partide sau independenţi, trebuie
să colecteze cel puţin 15.000 de semnături în favoarea lor. Sondajele îl
cotează cu cele mai mari şanse pe liderul Partidului Socialiştilor -
promoscovit, Igor Dodon. El este urmat de fostul ministru al Educaţiei, Maia
Sandu, remarcată prin reformele în acest domeniu şi de politicianul Andrei
Năstase, liderul protestelor masive din toamna anului trecut. Cei doi au
anunţat că, până la sfârşitul campaniei electorale, vor decide în privinţa
susţinerii unui candidat comun, pentru a nu dispersa voturile alegătorilor
proeuropeni. Este aproape sigur că niciun candidat nu va acumula o majoritate
de voturi, din primul tur.
Printre personalităţile politice cunoscute care vor
concura la aceste alegeri mai sunt fostul premier, Iurie Leancă, fostul speaker
al Parlamentului, Marian Lupu şi fostul
preşedinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Cei trei fac parte
din actuala coaliţie proeuropeana de guvernare. Partidul Comuniştilor ar putea
să nu participe la scrutin, pe care îl consideră neconstituţional. Potrivit
liderului formaţiunii, Vladimir Voronin,
decizia Curţii Constituţionale privind revenirea la alegerea directă a
şefului statului a fost ilegală, schimbarea putând fi facută, crede acesta,
doar prin referendum. Mişcarea social-politică filorusă Ravnopravie, a cărei conducere
a fost preluată de primarul oraşului
Orhei, Ilan Shor – principalul bănuit în dosarul privind dispariţia unui
miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, a desemnat-o pe Inna Popenco,
necunoscută în spaţiul public, în
calitate de candidat, la fel procedând şi
primarul de Bălţi, controversatul politician filorus, Renato Usatîi,
care a propus un jurnalist de limbă rusă drept candidat din partea partidului
pe care-l conduce.
Analiştii politici citaţi de Radio Chişinău apreciază că
alegerile prezidenţiale din octombrie vor avea un caracter geopolitic, aşa cum
s-a întâmplat şi în ultimii ani. Ei mai
spun că o eventuală schimbare a
vectorului dinspre democraţii proeuropeni
către socialiştii proruşi nu poate să aducă schimbări benefice din punct de
vedere economic şi social, avand în
vedere inclusiv situaţia unor regiuni
ancorate în spaţiul estic, precum Peninsula Crimeea, anexată de Moscova.
