Premierul Cioloş despre situaţia migranţilor
România recunoaşte pe deplin responsabilitatea comună de a gestiona afluxul mare de refugiaţi – a declarat premierul Dacian Cioloş la summitul ONU consacrat crizei migranţilor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 21.09.2016, 13:00
Problemă
recurentă şi, până acum, fără soluţii fezabile, drama zecilor de milioane de
migranţi de pe planetă a fost îndelung dezbătuta şi la summitul ONU de la New
York.
Aflat la sfârşit de mandat, liderul de la Casa Albă, Barack Obama, a spus
că omenirea se confruntă cu o criză de proporţii epice şi i-a
îndemnat pe liderii mondiali să-şi imagineze cum ar fi dacă familiile lor ar
împărtăşi soarta refugiaţilor. Obama se felicită că statele care participă la
summit s-au angajat că vor prelua 360 de mii de refugiaţi în cursul acestui an,
un număr aproape dublu faţă de cel de 2015, şi insistă că statele bogate ar
trebui să facă mai mult pentru a-i ajuta pe cei care se refugiază din calea
conflictelor.
În numele României, premierul Dacian Cioloş a afirmat, de la
tribuna ONU, că lumea posedă mijloacele necesare pentru a face faţă crizei
refugiaţilor. Bucureştiul, precizează Cioloş, recunoaşte pe deplin
responsabilitatea comună de a gestiona afluxul mare de refugiaţi şi are,
deopotrivă, resurse şi politici pentru a
sprijini eforturile comunităţii internaţionale.
Dacian Cioloş: Mai mult decât atât, România a acordat
ajutor umanitar bilateral statelor afectate: Turcia, Iordania, Liban, Irak şi
Afganistan. În strânsă cooperare cu agenţiile umanitare internaţionale, România
oferă refugiaţilor şansa unei vieţi noi, oferindu-le adăpost temporar în
Centrul de tranzit de urgenţă situat la Timişoara.
Premierul Cioloş, citat de trimisa Radio România, mai spune că, pe lângă
sprijinul umanitar, educaţional şi pe piaţa muncii, autorităţile oferă tuturor
acelor copii ai cetăţenilor străini care beneficiază de protecţie aceleaşi
drepturi la educaţie ca şi copiilor români. El a mai explicat că România a
sprijinit, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, procesul de transfer
al refugiaţilor şi de relocare a acestora pe bază de voluntariat.
Asemenea
celor mai multe state din centrul şi estul continentului, România a fost permanent reticentă faţă de aşa-numitele cote
obligatorii de imigranţi pe care ar fi urmat să-i găzduiască statele Uniunii. Ungaria sau
România, Bulgaria sau Slovacia n-au experienţă în gestionarea unor asemenea
provocări. Spre deosebire de multe state din vestul continentului, aceste ţări
n-au avut niciodată nici imperii coloniale, de unde să vină migranţi spre
metropolă, nici un nivel de trai care să atragă milioane de extra-comunitari,
nici numeroase comunităţi alogene de confesiune musulmană.
Ca şi la Budapesta
ori Varşovia, resposabilii de la Bucureşti au insistat pentru cote voluntare de
preluare a refugiaţilor şi s-au exprimat, în mod consecvent, împotriva celor
obligatorii. Nu vorbim de cifre, ci de oameni – sublinia, încă de acum un an,
preşedintele Klaus Iohannis, respingând ceea ce a numit cotele calculate
într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte, fără a consulta statele
membre.
