România, o săptămână până la alegeri
Electorii români şi, deopotrivă, cei care aspiră la un fotoliu în noul Parlament al României se pregătesc pentru alegerile programate la sfârşitul acestei săptămâni.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 05.12.2016, 12:07
În
România, candidaţii pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc pe 11
decembrie au intrat în ultima săptămână de campanie. Potrivit legislaţiei, campania
electorală se încheie sâmbătă, 10 decembrie, la ora 7:00. Până atunci, cei care
vor să devină senatori sau deputaţi îşi pot prezenta programele politice şi
ofertele electorale prin afişe, mitinguri şi întâlniri cu cetăţenii. În ceea ce
priveşte audiovizualul, campania electorală se încheie vineri, 9 decembrie, la
ora 7:00.
Tot pe ultima sută de metri sunt şi pregătirile pentru organizarea
scrutinului. Joi, 8 decembrie, este termenul limită pentru transmiterea către
Biroul Electoral a plicurilor cu documentele de vot prin corespondenţă – o
noutate absolută în istoria alegerilor din România – , iar sâmbătă, în pre-ziua
votării, vor fi predate preşedinţilor birourilor de circumscripţie buletinele
de vot, ştampilele, listele electorale permanente şi celelalte formulare necesare.
Pentru cele 466 de mandate – 136 la Senat şi 312 la Camera Depuaţilor, la care
se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea
maghiară, a căror reprezentare este asigurată din oficiu – sunt înscrise în
competiţia electorală aproape 6.500 de persoane. Sunt constituite 43 de
circumscripţii electorale: 41 de judeţe, Bucureşti şi diaspora. Scrutinul este
organizat după o noua legislaţie electorală, care reintroduce, după două
rânduri de alegeri uninominale, votul pe listă.
Sistemul precedent, un
uninominal cu aşa-numite cote de reprezentare, a condus la o anomalie crasă,
odată ce Legislativul de la Bucureşti a ajuns să aibă, în actualul ciclu
parlamentar, aproape 600 de aleşi. Favorit este PSD, cel care în întreaga eră
post-comunistă a Romaniei s-a confundat cu Stânga, urmat de PNL, de dreapta, şi
de USR, o apariţie de dată recentă şi care, cred observatorii, va avea un
cuvant greu de spus în viitorul Parlament. Cu şanse reale de a trece pragul
electoral de 5% mai participă UDMR, formaţiunea reprezentativă a minorităţii
maghiare, ALDE (de dreapta), înfiinţat de actualul preşedinte al Senatului,
Călin Popescu Tăriceanu, şi PMP (de dreapta), creaţia fostului şef al statului,
Traian Băsescu. Viitori locatari ai Parlamentului – o entitate fundamentală în
arhitectura instituţională a României – au dificila misiune de a schimba
imaginea publică a instituţiei, asociată cu incompetenţa, imoralitatea ori
corupţia. Pe de altă parte, configuraţia noului Legislativ va fi punctul de
plecare pentru negocierile legate de formarea viitorului Executiv, în măsura în
care nu se pune problema ca vreun partid să obţină de unul singur mult râvnita
majoritate parlamentară.
