NATO şi viitorul Europei
Miniştrii de externe din ţările NATO şi-au încheiat, la Bruxelles, ultima reuniune de anul acesta. Ei au adoptat mai multe măsuri de cooperare aprofundată cu Uniunea Europeană şi şi-au reafirmat poziţia faţă de Rusia.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 08.12.2016, 12:15
Reuniţi timp de două zile la Bruxelles, în cadrul ultimei
reuniuni din acest an, şefii diplomaţiilor din ţările NATO au adoptat un pachet
de 42 de măsuri de cooperare aprofundată cu Uniunea Europeană. Este vorba
despre măsuri de cooperare în şapte domenii, inclusiv în contracararea
ameninţărilor hibride şi cibernetice, colaborarea în operaţiuni maritime şi
dezvoltarea de capabilităţi, măsuri prin care se pune în practică declaraţia
comună NATO-UE de la summitul din vară de la Varşovia. Declaraţia adoptată acum
la Bruxelles arată că în acest moment securitatea Europei şi a Americii de Nord
este mai interconectată decât oricând, cu provocări care vin din Sud şi Est,
cărora trebuie să li se răspundă prin acţiuni comune şi colaborare.
În opinia
secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, NATO are
motive de îngrijorare privind situaţia globală de securitate, dar nu consideră
că există vreo ameninţare iminentă la adresa vreunui membru al Alianţei.
Statele aliate au reafirmat, pe de altă parte, cu fermitate că agresivitatea
Rusiei nu va fi tolerată. Jens Stoltenberg a pledat pentru menţinerea
sancţiunilor economice împotriva Rusiei până la aplicarea completă a acordurilor
de la Minsk, o chestiune ferm susţinută şi de România.
Poziţia Bucureştiului,
aşa cum a fost exprimată la reuniunea de la Bruxelles de şeful diplomaţiei
române, Lazăr Comănescu, este că Alianţa şi Uniunea Europeană nu trebuie să se
suprapună, ci să colaboreze în proiectarea de securitate în vecinătate în
funcţie de capacităţile diferite pe care le are fiecare organizaţie în parte.
Lazăr Comănescu a adăugat că, în ce priveşte Rusia, deşi sunt şi opinii uşor
diferite ca nuanţă, este evident că toţi aliaţii susţin combinarea măsurilor de
descurajare şi apărare, în paralel cu deschiderea la dialog. În altă ordine de
idei, România va continua să-şi menţină prezenţa în Afganistan şi anul viitor,
a mai spus ministrul Comănescu. El a precizat, în acelaşi timp, că secretarul
general al Alianţei a insistat pe nevoia ca mecanismele mai vechi de control
reciproc NATO-Rusia în ce priveşte exerciţiile militare şi armamentul să fie
menţinute, iar acestă declaraţie arată decizia aliaţilor de a nu renunţa la
formate deja negociate chiar dacă se vehiculează şi formule noi.
Jens
Stoltenberg s-a arătat, de asemenea, convins că noua administraţie americană
susţine consolidarea relaţiei dintre NATO şi UE şi şi-a exprimat convingerea că
Statele Unite vor rămâne angajate în legătura transatlantică, dar şi în NATO şi
se vor ridica la înălţimea aşteptărilor în ce priveşte garantarea securităţii
Europei.
