Cum s-a votat la alegerile parlamentare
Legislativele de duminica trecută pun în discuţie multe dintre cutumele conturate printre electorii români în post-comunism.
Florentin Căpitănescu, 13.12.2016, 12:53
Alegerile parlamentare de duminică au confirmat nu doar că PSD, de stânga, domină autoritar în preferinţele electorilor români, ci şi că formaţiunea şi-a extins influenţa în zone geografice şi parametri sociologici la care, până acum, nu avea acces. Astfel, PSD, cel care a cules peste 45% dintre voturile exprimate, s-a impus în 34 de judeţe şi Capitală. Harta cu dominanta roşie este pigmentată diferit doar în şapte judeţe, toate din regiunea istorică Transilvania.
PNL, de dreapta, cu un scor general de 20%, a câştigat în judeţele Cluj, Alba şi Sibiu, în timp ce UDMR, formaţiunea reprezentativă a minorităţii maghiare, a depăşit şase procente la nivel naţional în urma victoriilor din judeţele ce-i sunt fiefuri tradiţionale – Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare.
Pe de altă parte, cu ocazia acestor legislative, multe dintre detaliile profilului sociologic obişnuit al votantilor PSD s-au schimbat. Potrivit Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), principalul element de noutate este că PSD a reuşit să mobilizeze atât electoratul urban, cât şi pe cel cu studii superioare, în condiţiile în care, până acum, formaţiunea atragea simpatii, aproape exclusiv, în mediul rural şi printre cei cu cel mult studii medii. Jumătate dintre votanţii de la oraş au pus ştampila pe PSD, care, ca o altă tendinţă nouă, a fost preferat în măsură mai mare decât PNL de alegătorii cu studii superioare.
În plus, la fel de surprinzator este şi faptul că social-democraţii au reuşit să-şi câştige adepţi printre tineri. Astfel, potrivit IRES, PSD şi PNL sunt la egalitate pe eşantionul de vârstă 25 – 34 de ani. Totuşi, liberalii au fost preferaţi, ce-i drept, la o diferenţă mică faţa de PSD, 31% şi, respectiv, 28%, de studenţi, cei care au votat şi cu USR, a treia forţă în viitorul Parlament, în proporţie de 18%. Persoanele de vârsta a treia au votat, ca de fiecare dată, covârşitor în favoarea PSD – aproape 60%.
În privinţa diasporei, în Republica Moldova a fost înregistrat cel mai mare număr de voturi, peste 30 de mii. Dintre aceştia, mai bine de jumătate au preferat PMP (de dreapta), partidul fostului şef al statului, Traian Băsescu. În Italia şi Spania, ţările care găzduiesc cele mai numeroase comunităţi de români din diaspora, majoritatea au votat cu PNL. USR a fost pe primul loc în preferinţele românilor din Marea Britanie, Germania şi Franţa, dar şi din Rusia şi China. PSD, în schimb, a câştigat doar în Israel. Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), rata de participare la aceste alegeri a fost 39,5%.
