Revoluţia română din 1989

Seria evenimentelor dedicate Revoluţiei din decembrie 1989 a continuat, joi, la Bucureşti şi în numeroase localităţi - unele purtând chiar menţiunea de «oraş martir».

Adaugă ca sursă preferată în Google

Valentin Țigău, 22.12.2016, 13:10

Seria evenimentelor dedicate Revoluţiei din decembrie 1989 a continuat,
joi, la Bucureşti şi în numeroase localităţi – unele purtând chiar menţiunea de
«oraş martir».

La Camera Deputaţilor a fost programată o şedinţă solemnă dedicată împlinirii a 27 de
ani de la Revoluţie, iar în locurile unde au căzut eroi martiri s-au ţinut
slujbe religioase. Astfel s-a întâmplat la Bucureşti – la Monumentul pentru cinstirea eroilor
Revoluţiei, dar şi la Televiziunea Română şi la Radiodifuziune.

Despre ziua de
22 decembrie s-a spus că a fost « ziua triumfului ». Un triumf
plătit, însă, cu sângele a sute de manifestanţi. Să ne reamintim că scânteia
Revoluţiei Române a fost aprinsă la Timişoara, oraş care a avut curajul
să sfideze, primul, puterea comunistă şi
să-şi proclame, libertatea, la 21 decembrie. După o încercare ratată de a-şi
atrage de partea lui masele de muncitori aduse
în centrul Bucureştiului şi după o noapte zbuciumată de 21/22 decembrie
în care armata, miliţia şi Securitatea au omorît, pe străzi, 50 de
revoluţionari, dictatorul Nicolae Ceauşescu a fost nevoit, sub presiunea
mulţimii adunată în faţa Comitetului Central al Partidului Comunist, să fuga
din Capitală.

Dizolvarea structurilor de putere ale sistemului, coalizarea
armatei cu populaţia, arestarea cuplului Elena şi Nicolae Ceauşescu, ocuparea
sediilor Radioului şi Televiziunii de către manifestanţi au fost factori
importanţi care au permis declanşarea procesului de transformare a societăţii româneşti captive.

Un Consiliu Provizoriu al Salvării Naţionale a formulat deziderate precum abandonarea rolului conducător al unui singur
partid politic şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de
guvernământ; organizarea de alegeri libere, în luna aprilie; separaţia
puterilor statului; elaborarea unei noi Constituţii; promovarea liberei
iniţiative în economie; sprijinirea micii producţii ţărăneşti; democratizarea
învăţământului şi culturii; respectarea drepturilor şi libertăţilor
minorităţilor naţionale; respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului
şi integrarea în procesul de construire a unei Europe unite.

Triumful zilei
de 22 decembrie a fost umbrit de
elemente diversioniste sau loiale regimului
care au deschis focul, în Bucureşti, unde s-au inregistrat peste 500
de morţi – militari si civili. Iată cum descriu evenimentele, martori ocular: « Chiar şi acum, dacă închid
ochii, le trăiesc. Oameni împuşcaţi în
cap, căraţi pe mâini. N-am putut uita, în 27 de ani, sângele pe care l-am văzut
pe caldarâmul de la Colţea, mi-a rămas întipărit în minte şi o să-mi
rămână până la sfârşit şi n-o să pot uita niciodată clipa în care am strigat
pentru prima dată, aici, în piaţa asta: Libertate! » « Portie de
libertate » pe care românii şi-au luat-o abia după Crăciun, odată cu
judecarea şi execuţia dictatorilor Elena şi Nicolae Ceauşescu.