Demonstraţii de amploare în România
Bucureştiul şi alte mari oraşe din România au fost, din nou, scena unor ample proteste faţă de iniţiativa noului Executiv de a opera o graţiere colectivă şi de a modifica prevederile Codurilor penale.
Bogdan Matei, 23.01.2017, 13:33
Zeci de mii de oameni au cerut, şi duminică seara, ca Guvernul PSD-ALDE să renunţe la proiectele de ordonanţe privind graţierea colectivă şi care ar dezincrimina fapte penale. Acestea prevăd graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani inclusiv. Ar putea fi, de asemenea, înjumătăţite termenele de detenţie pentru cei care au împlinit 60 de ani. Graţierea ar fi condiţionată de achitarea – în cel mult un an de la punerea în libertate – a despăgubirilor stabilite de instanţă.
Ordonanţa care modifică prevederi din Codurile penale stipulează că denunţătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală, dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la săvârşirea faptei. În plus, abuzul în serviciu va fi infracţiune doar dacă prejudiciul creat e mai mare de 200.000 de lei (echivalentul a circa 50 de mii de euro). Ministrul social-democrat al Justiţiei, Florin Iordache, susţine că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor, unde sunt cu aproape nouă mii de deţinuţi mai mult decât spaţii de detenţie, şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale.
Ministrul aminteşte că România a fost condamnată, deja, la CEDO, pentru rele tratamente şi pentru ceea ce numeşte condiţiile inumane” din închisori. De legea graţierii, adaugă Iordache, vor beneficia circa 2.500 de persoane. Parchetul General, DNA, Curtea Supremă, DIICOT, asociaţiile magistraţilor şi organizaţii ale societăţii civile s-au pronunţat, în schimb, împotriva modificării în regim de urgenţă, fără analize obiective şi în condiţii de totală netransparenţă, a cadrului legislativ referitor la corupţie, abuz în serviciu şi integritate.
La Cluj sau Ploieşti, la Timişoara sau Iaşi, starea de spirit a protestatarilor a fost indignarea. Voce 1: Mie, sincer, ca tânăr al poporului român, nu mi se pare normal ca oamenii care au prejudiciat statul în primul rând şi care au dosare să fie eliberaţi. Adică mie mi se pare că e o lege care e cu dedicaţie.”
Voce 2: Eu sunt de acord să îi elibereze pe ăia care au furat o găină, trei conserve, nu au avut ce mânca şi aşa mai departe, dar pe ăia care au jefuit o ţară, nu se poate.”
Cei mai mulţi protestatari – circa 30 de mii – s-au adunat în Capitală, unde au mărşăluit pe marile bulevarde centrale, făcând escale la sediile Guvernului şi partidelor din coaliţie. Bucureştiul cere: fără graţiere!”, La închisoare, nu la guvernare!” sau În democraţie hoţii stau în puşcărie!” au fost doar câteva dintre scandările participanţilor, care, dincolo de virulenţa retorică, au manifestat absolut paşnic.
În mijlocul lor s-a aflat, pentru circa un sfert de oră, şi preşedintele Klaus Iohannis. El însuşi opozant al iniţiativei Guvernului, şeful statului a precizat că a venit să-şi exprime indignarea faţă de oamenii politici cu probleme penale ce ar vrea să slabească statul de drept: Klaus Iohannis: Este inadmisibil să se schimbe legislaţia şi zeci, sute de politicieni certaţi cu legea să se găsească cu dosarele curate, să continue fărădelegile. Românii pe bună dreptate sunt indignaţi.”
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a apreciat că, prin prezenţa la marş, şeful statului s-a situat în afara legii, vizând avantaje politice personale. Unii comentatori îi dau dreptate şi-l acuză pe preşedinte că şi-a încălcat neutralitatea de mediator. Alţii, însă, nu obosesc să repete că nicăieri în programul cu care, luna trecută, PSD câştiga la un scor zdrobitor alegerile parlamentare nu apărea promisiunea că prima sa grijă va fi să scoată hoţii din puşcării.
