Alegeri locale parţiale

Peste 600 de mii de electori români au avut ocazia, duminică, să-şi exercite dreptul de vot la alegerile locale parţiale. Scrutinul a fost marcat, deloc surprinzător, de absenteism.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Florentin Căpitănescu, 12.06.2017, 12:01

În România, la sfârşitul săptămanii trecute, la un an după alegerile locale la termen, au avut loc cele parţiale. Acestea au fost organizate în 49 de unităţi administrativ-teritoriale din 32 de judeţe şi au avut ca ţintă funcţia de primar. Potrivit Autoritătii Electorale Permanente (AEP), s-au prezentat la urne doar 33% din cei aproximativ 630.000 de alegători aşteptaţi. Parţialele au fost programate în conditiile în care unii dintre edili au fost aleşi parlamentari la scrutinul de la finele anului trecut, iar alţii au fost condamnaţi pentru diferite infracţiuni.

Cele mai importante mandate puse în joc duminică au fost cele din Craiova şi Târgu-Jiu, ambele aflate în sud. La Craiova, capitala regiunii istorice Oltenia, PSD (aflat la guvernare), principala formaţiune politică din ţară, şi-a păstrat portofoliul adjudecat anul trecut. Noul edil, Mihail Genoiu, cel care, în prezent, asigură interimatul, îi va succede în funcţie Liei Olguţa Vasilescu, care a câştigat un mandat în Camera Deputaţilor, iar ulterior a devenit ministru al Muncii. Genoiu este considerat mâna dreaptă a lui Vasilescu, cercetată de DNA în mai multe dosare, chiar pentru fapte ce ar fi fost comise pe vremea când îşi exercita mandatul de primar.

Potrivit AEP, prezenţa la urne în Craiova a fost de doar 18%. La Târgu-Jiu, în schimb, PSD a pierdut postul, câştigat de candidatul PNL (principalul partid de opoziţie), Marcel Romanescu, cel care s-a impus într-o manieră autoritară, cu peste 50% din sufragii. În municipiul Târgu-Jiu, funcţia rămăsese vacantă după ce fostul edil, Florin Cârciumaru, a obtinut un post de senator. La localele din iunie anul trecut, PSD şi PNL au fost marii căştigători, cu 37% şi, respectiv, 30% din mandate. Atunci, cele două partide şi-au păstrat majoritatea fiefurilor tradiţionale, cu PSD dominând în sudul şi estul ţării şi cu PNL confirmând influenţa mare în centru şi vest. Totuşi, faţă de PNL, PSD a ieşit mult mai bine după acel scrutin. Nu neapărat datorită procentelor în plus, ci, mai ales, prin prisma rezultatelor obţinute în Capitală.

Social-democraţii au luat tot caimacul, după ce au reuşit să pună mâna pe Primăria Generală, precum şi pe toate cele şase de sector. În plus, Gabriela Vrânceanu Firea a devenit prima femeie primar din istoria Metropolei şi, totodată, primul candidat de pe listele PSD care reuşeşte să-şi apropie cel mai important mandat din administraţia locală românească. A fost unul dintre semnalele ce au prefigurat victoria netă a PSD la parlamentarele din decembrie, cu 45% din sufragii, în timp ce PNL, aflat în declin electoral evident, a adunat doar 20%.