Premierul Grindeanu în Croaţia
România şi Croaţia au o cooperare foarte bună şi un potenţial uriaş de creştere a relaţiilor economice.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 13.06.2017, 11:25
Se împlinesc, anul acesta, 25 de ani de relaţii între România şi Croaţia. Sub aceste auspicii a avut loc, luni, vizita la Zagreb a şefului Guvernului de la Bucureşti, Sorin Grindeanu, care a discutat cu oficialii croaţi despre perspectivele de dinamizare a relaţiilor economice şi comerciale şi a colaborării în plan european şi ca aliaţi în NATO. La capitolul economic, premierul Grindeanu a punctat că ambele state dispun de un potenţial uriaş ce trebuie exploatat prin identificarea de noi oportunităţi. În acest spirit a fost, de altfel, semnat un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Camera Economică a Republicii Croaţia, urmând ca, în toamna acestui an, să aibă loc, la Bucureşti, un forum economic româno-croat.
Sorin Grindeanu: „Am exprimat dorinţa de a identifica noi oportunităţi în vederea dinamizării relaţiilor economice dintre România şi Croaţia. Anul trecut, schimburile comerciale dintre România şi Croaţia au fost în jur de 270 de milioane de euro. Potenţialul de creştere este uriaş şi ne dorim să îl valorificăm la maximum.” În cadrul Uniunii Europene, potrivit premierului Sorin Grindeanu, autorităţile de la Bucureşti şi Zagreb trebuie să îşi armonizeze poziţiile pe proiecte comune cum ar fi politica de coeziune, politica agricolă, dar şi în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, lucru susţinut de omologul croat, Andrej Plenkovic, a cărui ţară doreşte, asemenea României, să devină membră a spaţiului de liberă circulaţie.
Din nou, Sorin Grindeanu: „Politica externă română are două componente importante: pe de o parte – întărirea proiectului european, pe de altă parte – Parteneriatul Strategic pe care România îl are cu SUA. Uniunea Europeană are provocări la care trebuie să facem faţă uniţi, pentru că istoria ne arată că împreună am fost mai puternici decât separaţi, iar acest lucru se poate face prin întărirea proiectului european.”
Alte subiecte abordate în convorbirile premierului Sorin Grindeanu atât cu Andrej Plenkovic, cât şi cu preşedintele Croaţiei, doamna Kolinda Grabar, şi cu preşedintele Parlamentului, Gordan Jandrokovic, au vizat colaborarea în cadrul unor proiecte de protecţia mediului şi de navigaţie. Un exemplu este parteneriatul stabilit între Vukovar şi Constanţa, pentru promovarea celor două oraşe-port ca puncte-cheie în dezvoltarea Strategiei Dunării.
Nu a fost uitată nici situaţia minorităţii croate din România şi a celei românofone din Croaţia, punţi de legătură în consolidarea cooperării între cele două ţări. Redusă numeric, minoritatea română din Croaţia este dispersată pe întreg teritoriul ţării. Sunt vorbitori ai dialectului istroromân, unul din cele patru ale limbii române. Cum nu există educaţie şi presă în istroromână, autorităţile de la Bucureşti depun eforturi, împreună cu cele de la Zagreb, pentru prezervarea identităţii lor culturale şi lingvistice.
