România, la 10 ani de la aderare
Peste jumătate dintre români au încredere în UE şi consideră că vocea lor le este auzită în Uniune, potrivit unui sondaj realizat de Comisia Europeană.
Mihai Pelin, 28.11.2017, 12:28
La 10 ani de la aderarea la blocul comunitar, majoritatea românilor continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană (57%), relevă un studiu recent dat publicităţii de Reprezentanţa Comisiei Europene în România. De asemenea, 86% dintre ai au o părere neutră sau pozitivă despre UE şi doar 14% una negativă. În opinia românilor, principalele atuuri ale Uniunii sunt relaţiile bune dintre statele sale membre, democraţia şi respectarea drepturilor omului şi a statului de drept, precum şi capacitatea de a promova pacea şi democraţia dincolo de graniţele proprii. Faptul că majoritatea românilor (54%) consideră că vocea le este auzită în UE atestă faptul că ei devin cetăţeni europeni activi.
Legat de viitor, românii cred că principalele pericole şi provocări sunt lupta împotriva terorismului (65%), relaţiile cu Rusia (46%) şi politica în domeniul imigraţiei (41%). Ei susţin, la fel ca preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, scenariul unitate pentru toţi, ceea ce o face pe Angela Cristea, şeful Reprezentanţei CE în România, să aprecieze că imaginea predominantă pe care o au românii despre UE pare să fie aceea a unui proiect de pace şi bună înţelegere atât între statele membre, cât şi în relaţia cu exteriorul.
Sondajul mai arată că, în opinia românilor, principalele avantaje ale aderării ţării lor la clubul comunitar sunt legate de găsirea unui loc de muncă într-un alt stat membru, de accesul la mai multe bunuri/pieţe şi de impactul pozitiv al fondurilor europene asupra regiunii în care trăiesc. În ceea ce priveşte dezavantajele, acestea sunt scăderea puterii de cumpărare, achiziţionarea de terenuri sau proprietăţi imobiliare de către străini şi exodul forţei de muncă înalt calificată.
(La întrebarea „Sunteţi fericiţi să trăiţi în UE?”, România se află printre codaşele Uniunii, alături de Grecia, Cehia şi Ungaria)
Deţinerea Preşedinţiei Consiliului UE în prima parte a anului 2019, într-un moment de maximă importanţă pentru viitorul Europei, reprezintă o oportunitate majoră pentru România, dar şi o responsabilitate pe măsură, a precizat, la rândul său, ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu. El a adăugat că, în acest context, Bucureştiul îşi propune să coreleze priorităţile Preşedinţiei cu aşteptările populaţiei, plasând cetăţeanul în centrul politicilor pe care le va promova în plan european.
De altfel, sondajul arată că, printre principalele priorităţi, în viziunea românilor, în timpul celor 6 luni ale Preşedinţiei române a UE, se numără politica de coeziune (66%) şi cea agricolă comună (59%), securitatea şi migraţia (58%), intrarea în spaţiul Schengen (57%) şi încheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (56%). Nu trebuie uitat faptul că, România va fi gazda primei reuniuni la vârf a liderilor celor 27 de state membre, organizată după ieşirea Marii Britanii din Uniune, în 2019.
