Legile justiţei, la Curtea Constituţională
Criticate de opoziţie, de societatea civilă şi chiar de UE, o parte din legile justiţiei se află pe masa Curţii Constituţionale, care a admis parţial sesizările privind modificările la Statutul Magistraţilor făcute în Parlament.
Leyla Cheamil, 31.01.2018, 11:30
În România, legile justiţiei sunt în actualitate mai mult ca oricând, în contextul în care anul acesta a început cu noi proteste în strada generate de nemuţumirea românilor faţă de planul de schimbare a acestora. Recentele modificări aduse legilor justiţiei de coaliţia de stânga PSD-ALDE au fost contestate atât de opoziţia de dreapta, cât si de societatea civilă şi de o parte a magistraţilor, potrivit cărora se urmăreşte subordonarea politica a sistemului judiciar. Trei acte normative, referitoare la statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM, au fost atacate imediat după adoptarea lor de către legislativ la Curtea Constituţională de către principalul partid de opozitie, PNL, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit contestatarilor, în noua formă cele trei legi încalcă legea fundamentală şi au un caracter confuz. Marti, Curtea a admis o parte dintre sesizările privind modificările la Statutul Magistraţilor făcute în Parlament şi a cerut redefinirea „erorii judiciare”, „relei credinţe” sau a „gravei neglijenţe”, din prevederile vizând răspunderea magistraţilor. Presedintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat ca au fost amanate pentru 13 februarie criticile aduse celei de-a treia dintre legile justiţiei, modificate la sfârşitul anului, referitoare la funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. „Soluţiile au fost de respingere ca inadmisibile a unor texte care se referă la nemotivarea mai ales a criticilor. Am admis o serie de critici referitoare la mai multe texte din cuprinsul legii, unele din aceste critici care vizau mai ales răspunderea magistratului au fost admise şi am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei credinţe şi a gravei neglijenţe.”
Valer Dorneanu a mai anunţat că unele dintre criticile PNL privind competenţa preşedintelui în numirea procurorilor-şefi au fost admise de Curtea Constituţională şi ele privesc mai buna definire a împărţirii atribuţiilor între Consiliul Superior al Magistraturii şi şeful statului. Preşedintele Klaus Iohannis a criticat, la rândul său, la prima sedinta din acest an a Consiliului Superior al Magistraturii, procedura de adoptare a legilor Justiţiei. Cu acel prilej, el îşi exprimase speranţa că aceste acte normative vor fi îmbunătăţite, iar judecătorii CCR le vor analiza cu mult profesionalism şi obiectivitate.
Modificările legilor justitiei provoacă nelinişte şi la vârful Uniunii Europene. In urma cu o saptamana, Comisia Europeană a transmis că este îngrijorată în legătură cu evoluţiile recente din România şi cere Parlamentului de la Bucureşti să reconsidere modificările din justiţie. Potrivit Comisiei, independenţa sistemului judiciar şi capacitatea sa de a combate în mod eficient corupţia constituie pietre de temelie ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii.
