Pregătiri pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE
Bucureştiul dă asigurări că pregătirile pentru preluarea de către România a preşedinţiei Consiliul Uniunii Europene sunt în grafic.
Roxana Vasile, 07.03.2018, 12:20
Fiecare stat care se află, prin
rotaţie, timp de şase luni, în fruntea Consiliului Uniunii Europene vrea să
demonstreze că este un membru de încredere ce tratează cu seriozitate şi
profesionalism misiunea care îi revine, dar şi că are voce în plan european.
Este şi intenţia României, care este în grafic cu pregătirile în vederea preluării
preşedinţiei Consiliului în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, preşedinţie despre
care ministrul delegat pentru Afaceri europene, Victor Negrescu, a precizat: Vom deţine preşedinţia unei instituţii a UE, care se numeşte Consiliul
UE. Această instituţie are ca menire să reprezinte punctul de vedere al
statelor membre în raport cu celelalte instituţii, mă refer aici la Comisia
Europeană şi Parlamentul European. În consecinţă, rolul României va fi să
prezideze reuniunile la nivelul acestei instituţii a Consiliului UE, să
genereze un consens şi practic acel consens să fie punctul de vedere al
statelor în raport cu celelalte instituţii în procesul decizional european.
Perioada în care România va deţine această preşedinţie va fi una extrem de
importantă pentru viitorul blocului comunitar: va fi jalonată de agenda
strategică din perioada 2019-2024, cu accent pe buget şi politicile generale
comunitare, de situaţia imigraţiei sau a securităţii. Totodată, a spus ministrul
Victor Negrescu, preşedinţia românească a Consiliului UE ar urma să fie una
axată pe cetăţean, iar mesajul României către comunitatea europeană ar putea fi
acela că este nevoie acum, mai mult ca oricând, de politici de interes pentru cei
care populează bătrânul continent.
Victor Negrescu: Cele mai aşteptate politici europene de către cetăţeni sunt politicile
în domenii, culmea, unde Europa nu are atât de multă competenţă. Cetăţenii
europeni, oriunde se află ei în Europa, se aşteaptă de la această entitate şi
de la decidenţi să vină cu măsuri în domeniul educaţiei, în domeniul sănătăţii,
în domeniul securităţii.
Dar, poate, mai important decât orice este că, în
perioada în care România va deţine preşedinţia Consiliului, Marea Britanie va
ieşi din Uniunea Europeană. Or, în condiţiile în care în Marea Britanie trăiesc
aproximativ 3 milioane de cetăţeni ai Uniunii, iar în cele 27 de state care vor
rămâne în UE trăiesc 1 milion de britanici, cu toţii aşteaptă cu interes să
vadă ce se va întâmpla odată cu definitivarea Brexitului.
Referindu-se strict
la relaţia bilaterală, ambasadorul britanic la Bucureşti, Paul Brummel, a dat,deja, asigurări
că acesta nu va schimba fundamental viaţa zilnică a cetăţenilor britanici care
trăiesc în România sau cea a românilor care îşi duc viaţa în Marea Britanie. El
crede că România şi Marea Britanie trebuie să îşi continue parteneriatul şi să
îşi consolideze cooperarea în domeniile militar, comercial sau ştiinţific.
