Pregătiri de Paște

Românii, majoritari ortodocşi, se pregătesc să întâmpine cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii - Paştele.

Roxana Vasile, 05.04.2018, 11:49

Ca în fiecare an, sărbătoarea Paştelui,
cea mai importantă a creştinătăţii, pe care românii, majoritari ortodocşi, o
aşteaptă cu multă nerăbdare, va pune în surdină agitaţia momentului.
Nelipsitele scandaluri politice şi protestele sociale cvasi-cotidiene din ultima vreme se vor estompa
preţ de câteva zile, pentru a face loc rugăciunii, introspecţiei, generozităţii,
dar şi festinurilor cu preparate specific pascale. Aşa cum precizează Biserica,
Paştele îndeamnă la iubire, pace şi bucurie. De aceea, românii sunt chemaţi să
îi ajute pe copiii orfani, pe bătrânii singuri, pe bolnavii neajutoraţi,
într-un cuvânt, pe toţi cei
întristaţi. Apoi, sâmbătă spre duminică, foarte mulţi vor participa la slujbele
ce se vor ţine în majoritatea bisericilor şi a mânăstirilor din ţară, dar şi în
aşezămintele ortodoxe de peste hotare.

La miezul nopţii, ei vor întâmpina vestea Învierii
Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cu cuvintele Hristos a
înviat! Adevărat a înviat!. Trădat de Iuda, unul din cei 12 apostoli ai Săi,
El este judecat pentru blasfemie de autorităţile religioase evreieşti.
Condamnarea Sa va fi, însă, una politică, autorităţile romane ale vremii hotărând
să Îl răstignească pentru presupusa încercare de subminare a puterii de stat. Iisus
moare în chinuri groaznice pe cruce, este băgat în mormânt, dar, în a treia zi,
învie din morţi. Moartea Lui nu înseamnă, deci, intrarea în nimic, în neant, ci
în lumina divină a Tatălui.

De altfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică,
preoţii îi cheamă pe oameni să ia Lumină Sfântă prin aprinderea unei lumânări. Această
Lumină, considerată un miracol al Ortodoxiei, este adusă tocmai de la
Ierusalim, unde, în fiecare an, se pogoară în Sâmbăta Mare, între orele 12,30
şi 14,30. Deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care în fiecare an
îmbracă altă formă, coboară şi ajunge până pe lespedea Mormântului în care a
fost aşezat Iisus acum mai bine de 2.000 de ani. Patriarhul Ierusalimului
aprinde două mănunchiuri a câte 33 de lumânări, apoi împarte Lumina Sfântă
credincioşilor prezenţi, dar şi delegaţiilor religioase care vin să o ia,
pentru a o duce, apoi, în ţările lor. În România, procentul celor care
sărbătoresc Paştele ortodox este de 94, iar 87% dintre ei spun că vor merge la
slujba de Înviere.

Pentru majoritatea, Paştele înseamnă şi mese îmbelşugate, de
aceea, în săptămâna premergătoare se fac ultimele pregătiri culinare. Gospodinele
vopsesc ouă în roşu şi pregătesc pască şi cozonac – produse dulci, de
patiserie. Drobul, friptura de miel şi vinul sunt, şi ele, nelipsite de pe
mesele românilor în ziua de Paşte, sărbătoare care reuneşte familiile,
indiferent de locul de unde provin. Nu puţini sunt, de altfel, cei care, aflaţi
peste hotare să muncească, se întorc, acum acasă, pentru a fi alături de cei
dragi. Alţii aleg să petreacă Paştele la munte, pe litoral sau chiar într-o
minivacanţă în străinătate.