Discuţii privind Ambasada României în Israel
Eventuala mutare a ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim a provocat rumoare şi confuzie la Bucureşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 24.04.2018, 12:35
O discuţie exploratorie pe tema mutării ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este greşită – a spus, luni, preşedintele Klaus Iohannis, care a insistat, însă, că trebuie respectată legislaţia internaţională în materie. Şeful statului, printre ale cărui prerogative constituţionale figurează şi stabilirea coordonatelor de politică externă, a amintit că există numeroase rezoluţii ONU care spun foarte clar că, până când nu se înţeleg cele două părţi în conflict, adică israelienii şi palestinienii, nu se vor muta ambasade la Ierusalim. În plus, şi Uniunea Europeană are o linie similară foarte clară: până nu se clarifică statutul Ierusalimului, niciun stat membru nu-şi mută ambasada – a tranşat preşedintele Iohannis.
Precizările sale survin după ce, de joi seara, tema ambasadei române din Israel a inflamat dezbaterile publice de la Bucureşti. Nu premierul Viorica Dăncilă, ci omul forte al coaliţiei guvernamentale PSD-ALDE, liderul social-democrat Liviu Dragnea, a fost cel care a anunţat, în studioul unei televiziuni private, că Executivul a parafat, deja, un memorandum privind declanşarea procedurilor pentru mutarea ambasadei. Acest gest, crede preşedintele Camerei Deputaţilor, ar avea o importantă valoare simbolică pentru un stat influent şi puternic, cum este Israelul, precum şi pentru Statele Unite, aliat şi partener strategic al României, care au decis, deja, să-şi mute propria ambasadă.
Nu putem compara situaţia României cu situaţia Statelor Unite, cea mai mare putere politică şi economică a planetei – a punctat, însă, preşedintele Iohannis. El a avertizat că „o astfel de mişcare, pur şi simplu, ar da cu piciorul la peste o jumătate de secol de diplomaţie serioasă şi de succes în Orientul Mijlociu.”
Într-adevăr, Bucureştiul a jucat, în mod tradiţional, un rol aparte în regiune. România a fost singurul stat din spatele Cortinei de Fier care, la sfârşitul anilor 60, n-a urmat ordinul Moscovei de a rupe relaţiile diplomatice cu Israelul, dar a păstrat, în acelaşi timp, relaţii excelente cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei a lui Yasser Arafat. Voindu-se un actor internaţional relevant, dictatorul Nicolae Ceauşescu a pretins, chiar, că ar putea media între cele două părţi. Toţi preşedinţii români post-comunişti au vizitat, la rându-le, atât Israelul, unde trăiesc sute de mii de evrei originari din România, cât şi teritoriile palestiniene, unde sunt numeroşi absolvenţi ai universităţilor româneşti.
Ulterior anunţului făcut de Dragnea, Ministerul de Externe a precizat că mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim se află într-un proces de evaluare şi analiză care abia a început. Procedura, a mai specificat diplomaţia de la Bucureşti, va include consultări cu toate instituţiile şi actorii relevanţi. PNL, prima voce a opoziţiei de dreapta, a cerut, deja, audierea ministrului Teodor Meleşcanu în Comisiile de politică externă ale Parlamentului, pentru necesarele clarificări pe o temă atât de sensibilă.
