Legile justiţiei se întorc la Curtea Constituţională
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a decis să retrimită la Curtea Constituţională legile justiţiei adoptate recent.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 03.05.2018, 11:44
Adoptate în luna decembrie în forma propusă de coaliţia majoritară PSD -
ALDE, cu o grabă care opoziţiei de dreapta i s-a părut suspectă, legile
justiţiei au trecut prin filtrul Curţii Constituţionale, iar recent au primit
forma finală şi au ajuns la promulgare. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat,
însă, că retrimite legile la Curte şi că va sesiza Comisia de la Veneţia cu
privire la conţinutul pachetului legislativ. El a identificat ceea ce consideră
a fi puncte nevralgice şi hibe constituţionale ale legilor referitoare la statutul magistraţilor; organizarea
judecătorească şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit
preşedintelui, legile nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituţional
intern şi nici standardelor europene în materie. Klaus Iohannis a apreciat că
noile prevederi fragilizează statutul procurorului şi că noile reguli privind
admiterea în magistratură pot avea impact asupra funcţionării instanţelor, cu
riscul de a bloca actul de justiţie. Apoi, mai spune preşedintele, sunt create structuri
menite nu să eficientizeze justiţia, ci să timoreze magistraţii. În paralel, ar
fi eliminate garanţii ale independenţei organizatorice a justiţiei, prin
creşterea rolului ministrului justiţiei în detrimentul CSM.
Pentru preşedinte, lucrurile
sunt clare. Klaus Iohannis: În mod evident, în forma în care se prezintă acum pachetul legislativ de
modificare a legilor justiţiei, nu corespunde nici exigenţelor unui stat de
drept şi democratic, aşa cum Constituţia României proclamă emblematic în
Articolul 1, şi nici aşteptărilor românilor, care îşi doresc o justiţie
independentă, bazată pe lege şi neinfluenţabilă. Sesizarea Comisiei de la Veneţia, în paralel cu
solicitarea adresată CCR de a reexamina noile legi, decurge – a explicat
preşedintele – din rolul important al organismului european.
Klaus Iohannis a
amintit că această comisie contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui
patrimoniu constituţional comun în Europa şi e alături de statele care doresc
să pună structurile juridice şi instituţionale în acord cu standardele şi
bunele practici internaţionale în materie de democraţie şi protecţia
drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de
urgenţă. Este motivul pentru care Iohannis a cerut CCR să nu se grăbească cu
verdictul asupra legilor şi să conlucreze cu organismul european. Coaliţia la
putere, cea care a promovat acest pachet legislativ criticat nu doar de
preşedinte ci şi de asociaţii ale magistraţilor, îi reproşează şefului statului
că urmăreşte să tergiverseze punerea în aplicare a legilor justiţiei şi îl
acuză că este mânat de interese electorale. Opoziţia de dreapta, în schimb, salută
decizia preşedintelui de a trimite pachetul legislativ la CCR şi la Comisia de
la Veneţia şi cere demisia ministrului justiţiei, Tudorel Toader.
