Anticorupţie şi independenţa justiţiei
Situaţia sistemului judiciar şi lupta anticorupţie din România au fost subiecte de dezbatere la New York şi Bruxelles.
Bogdan Matei, 24.05.2018, 12:20
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, e
frecvent calificată drept cea mai puternică femeie din România, deopotrivă de
admiratorii ei necondiţionaţi şi de inamicii ei juraţi. Primii văd în ea vârful
de lance al luptei anticorupţie şi o zeiţă a răzbunării asupra politicienilor
care se îmbogăţesc prădând bugetele publice. Ceilalţi o zugrăvesc ca pe şefa
unui aparat represiv, ce nu ezită să încalce legile şi să nesocotescă
drepturile omului pentru a întocmi rechizitorii comandate politic.
Personaj
controversat la Bucureşti, d-na Kovesi a fost invitată la New York, la o
dezbatere prilejuită de aniversarea a 15 ani de la adoptarea Convenţiei
Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei. În discursul susţinut la sediul ONU, ea a
afirmat că provocarea cea mai mare pentru România este păstrarea independenţei judecătorilor
şi procurorilor. Au existat încercări repetate de a modifica legislaţia
anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative folosite de procurorii
anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în care s-a
refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie.
Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri prin ştiri false sau prin
declaraţii publice de natură să slăbească încrederea în justiţie.
Astfel a
rezumat şefa DNA cronica ultimului an şi jumătate, în care coaliţia
guvernamentală PSD-ALDE a fost acuzată că încearcă să stopeze lupta anticorupţie
şi să-şi subordoneze magistraţii. Numai în ultimii cinci ani, a adăugat d-na
Kovesi, DNA a trimis în judecată 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de membri
ai Parlamentului. Dintre aceştia, au fost deja condamnaţi definitiv 27 de demnitari.
În aceeaşi perioadă, Direcţia a dispus măsuri asiguratorii de peste 2,3
miliarde dolari.
De la Bucureşti, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a replicat
că achitările, conflictele juridice de natură constituţională, dosarele în care
a survenit prescripţia sau abuzurile nu sunt ştiri false. Ministrul, care i-a
cerut, deja, fără succes, preşedintelui Klaus Iohannis s-o revoce pe d-na
Kovesi, s-a întrebat, retoric, dacă princiiile statului de drept permit ca
pentru cazuri bine rezolvate să fie tolerate ceea ce a numit numeroasele
achitări. El face trimitere la dosarele întocmite de DNA contra fostului
premier social-democrat Victor Ponta şi ministrului său Dan Şova, preşedintelui
liberal-democrat al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, sau fostului senator şi
judecător constituţional Toni Greblă, cu toţii achitaţi în instanţă numai în
ultimele săptămâni.
Cu succese răsunătoare sau cu eşecuri usturătoare, lupta
anticorupţie trebuie, însă, să continue – afirmă mass-edia de la Bucureşti. O
dovedeşte şi recentul raport întocmit pentru România de Comisia Europeană. Deşi
cu un conţinut preoponderent economic, acesta punctează că evoluţiile din
ultimul an au pus în mare parte sub semnul întrebării ireversibilitatea
progreselor în ce priveste reformarea sistemului judiciar din România şi
combaterea corupţiei la nivel înalt, flagel care ameninţă însuşi mediul de
afaceri.
