Raport privind fraudele cu fonduri europene
România e lider în clasamentul anchetelor pe care Agenţia Europeană Antifraudă le-a întreprins în 2017.
Bogdan Matei, 07.06.2018, 12:15
Deja cunoscută în întregul spaţiu comunitar
drept OLAF, Agenţia Europeană Antifraudă anunţă că, numai anul trecut, a
întreprins 197 de anchete, care au condus la 309 recomandări şi la recuperarea
a trei miliarde de euro pentru bugetul Uniunii Europene. Una dintre trăsăturile
comune ale cazurilor finalizate a constat în existenţa unui înţelegeri secrete
între câştigătorul unei licitaţii şi fie un consultant, fie beneficiarul
finanţării. Conflictul de interese a ocupat, de asemenea, un loc important în
cazurile finalizate, implicând uneori persoane politice şi proiecte ample de
achiziţii publice.
Potrivit media de pe continent, trei ţări din estul Uniunii
– România, Ungaria şi Polonia – au fost, se pare, centrul celor mai intense
cercetări şi investigaţii.
Nu există neapărat o corelare între numărul
anchetelor şi nivelul de corupţie dintr-o anumită ţară. Dacă avem o
investigaţie consistentă, înseamnă că beneficiem de o cooperare bună din partea
unei anume ţări sau că avem la dispoziţie un volum consistent de informaţii
despre acea ţară – a precizat directorul general al OLAF, britanicul
Nicholas Ilett.
11 anchete vizează folosirea fondurilor europene în România,
care e, astfel, lider în clasamentul cazurilor finalizate în 2017. Ilustrative
sunt două anchete privind proiecte finanţate de Fondul european pentru
dezvoltare regională. Reprezentanţii unei municipalităţi, care era beneficiarul,
s-au înţeles cu cei ai companiei ce elaborase proiectul tehnic al unui drum,
pentru a stabili criterii restrictive în documentaţia pentru licitaţie. Ei au
avantajat, astfel, un anumit operator economic, care a câştigat contractul după
ce restul participanţilor la licitaţie au fost respinşi încă din faza iniţială
de evaluare. Părţile implicate au falsificat un mare număr de documente,
inclusiv proiectul tehnic al drumului – constată OLAF, care a calculat că
prejudiciul financiar adus bugetului UE se ridică la circa 21 milioane de euro.
Agenţia a recomandat Directoratului general pentru politici regionale şi urbane
al Comisiei Europene recuperarea întregii sume şi a transmis recomandări
judiciare Direcţiei Naţionale Anticorupţie de la Bucureşti, pentru a iniţia
acţiuni în justiţie. În noiembrie 2017, procurorii români anticorupţie au pus
sub acuzare înalţi oficiali politici, pentru fraudă cu fonduri europene,
crearea unui grup infracţional şi abuz de funcţie oficială pentru câştig
personal. Ca să asigure recuperarea prejudiciului, ei au confiscat bunurile şi
au blocat conturile bancare ale celor în cauză.
Într-un alt caz, de această dată transnaţional, OLAF
a pus capăt unei scheme complexe de fraudă prin care au fost deturnate fonduri
comunitare în valoare de peste 1,4 milioane de euro, ce ar fi urmat să fie
folosite la construcţia unor prototipuri de vehicule cu perne de aer pentru
intervenţii în situaţii de urgenţă. Ancheta a constatat nereguli comise în
cadrul unui proiect de cercetare şi inovare, câştigat de un consorţiu european
cu conducere italiană şi cu parteneri în Franţa, România şi Marea
Britanie.
