ONU cere retragerea armatei ruse din Republica Moldova
Naţiunilor Unite au adoptat rezoluţia propusă de Chişinău, care cere retragerea trupelor ruse din estul separatist al Republicii Moldova
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 25.06.2018, 12:12
Fapt anticipat de analişti, Adunarea Generală a ONU a adoptat, cu un scor categoric, proiectul de rezoluţie avansat de Republica Moldova, care cere retragerea trupelor ruse din regiunea separatistă prorusă Transnistria. Coautori ai proiectului au fost 10 ţări, între care România şi Ucraina, vecine Republicii Moldova, cele trei state baltice, ele însele supuse unei jumătăţi de secol de ocupaţie sovietică, şi membri importanţi ai Uniunii Europene şi NATO, precum Marea Britanie ori Polonia. Apărător consecvent al independenţei şi integrităţii statului vecin, Bucureştiul a salutat prompt adoptarea rezoluţiei, cu 64 de voturi pentru, doar 15 împotrivă şi 83 de abţineri.
Statele Unite, Germania, Franţa, Canada, Turcia ori Japonia figurează printre actorii internaţionali relevanţi care au votat pentru retragerea ruşilor. Voturi împotrivă au venit de la aliaţi fideli ai Moscovei, precum Armenia sau Belarus, ori din partea regimurilor dictatoriale din Coreea de Nord, Siria sau Cuba. Împotrivă a votat, bineînţeles, şi Federaţia Rusă, iar regimul separatist transnistrean şi preşedintele filorus de la Chişinău, Igor Dodon, nu şi-au ascuns iritarea faţă de adoptarea acesteia.
În numele guvernului pro-occidental al Republicii Moldova, fostul prim-ministru şi şef al diplomaţiei, actualul vicepremier Iurie Leancă apreciază că adoptarea rezoluţiei e un succes politic „Înţelegem cu toţii că o eventuală rezoluţie votată în cadrul Adunării Generale are un caracter simbolic, dar simbolismul în relaţia dintre ţări înseamnă foarte mult. Chiar dacă nu ne aşteptăm după asta la anumite mişcări imediate în zona respectivă şi începutul retragerii muniţiilor şi celor care păzesc aceste muniţii, oricum acest obiectiv este unul foarte important.”
Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea separatiştilor. Independentă de mai puţin de un an, Republica Moldova nici nu avea atunci armată, aşa că a trimis contra blindatelor ruseşti contingente de poliţişti şi detaşamente de voluntari. Cu independenţa proclamată unilateral şi nerecunoscută nici măcar de Moscova, Transnistria e calificată frecvent drept un paradis al criminalităţii la porţile Europei, o placă turnantă pentru traficul de armanent, droguri sau persoane.
În 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia, condusă pe atunci de preşedintele Boris Elţîn, s-a angajat să-şi retragă trupele şi arsenalele. Or, cinci ani mai târziu procesul a fost definitiv stopat, iar astăzi autorităţile de la Chişinău estimează că în estul rebel al republicii se mai află ilegal între 1.500 şi 1.700 de militari ruşi şi circa 21 de mii de tone de muniţie. Ceea ce a dat naştere şi butadei amare potrivit căreia Republica Moldova e cel mai lung stat din lume, fiindcă de două decenii se tot retrag ruşii şi încă n-au terminat.
