Reacţii după violenţele de stradă din Bucureşti
În România au avut loc, în week-end, ample proteste antiguvernamentale. Ele au decurs fără incidente notabile, spre deosebire de manifestaţia organizată, vineri, în capitală.
Ştefan Stoica, 13.08.2018, 11:50
Au fost trei zile de proteste în Bucureşti şi în marile oraşe ale României, la care participanţiii au denunţat, aşa cum au făcut în ultimul an şi jumătate, ceea ce consideră a fi corupţia şi incompetenţa puterii de stânga instalate după alegerile legislative din 2016 şi controversatele modificări aduse de aceasta legilor justiţiei şi codului penal. Manifestanţii au cerut demisia cabinetului PSD – ALDE condus de Viorica Dăncilă şi organizarea de alegeri anticipate. Sâmbătă şi duminică, demonstraţiile au decurs fără incidente notabile. Vineri, în schimb, marele miting organizat, la Bucureşti, de românii din afara ţării, cărora li s-au alăturat compatrioţi rămaşi aici, a avut un final dramatic, ce a amintit de mineriadele care au marcat primii ani, cei mai tulburi, din perioada postcomunistă.
Provocate de huligani ce nu aveau legătură cu protestul diasporei, trupele jandarmeriei au recurs la măsuri de forţă, folosind gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a-i dispersa pe protestatari. Bilanţul – în jur de 500 de oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale, 70 au fost transportaţi la spital, între ei fiind şi 11 jandarmi. A fost o intervenţie legitimă, defensivă, au spus reprezentanţii Jandarmeriei, apărată de ministrul de Interne Carmen Dan, potrivit căreia acţiunea în forţă a fost justificată de provocările huliganilor. Ea a spus că reacţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a vorbit despre intervenţia brutală a jandarmilor, a fost prematură şi că îi revine Parchetului General misiunea de a elucida ce s-a întamplat şi cine sunt responsabili pentru violenţe.
Preşedintele a cerut ministrului Dan să-şi asume responsabilitatea pentru modul în care a gestionat situaţia din timpul protestelor şi să prezinte un raport detaliat privind modul în care forţele de ordine au acţionat şi la ordinul cui. Şeful statului a condamnat ferm actele de violenţă, indiferent de cine le comite şi a cerut pedepsirea celor vinovaţi. Klaus Iohannis consideră că jandarmii trebuie să aibă o atitudine defensivă, nu ofensivă, să protejeze instituţiile statului, ordinea constituţională, dar în primul rând cetăţenii.
Cel mai contestat om politic al momentului, preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Liviu Dragnea, i-a asigurat pe români că nu va îngădui nimănui să dizolve democraţia, să suspende drepturile şi libertăţile individuale, să schimbe rezultatul alegerilor şi să răstoarne, prin violenţă, ordinea în statul român. El a calificat ca iresponsabile criticile aduse jandarmilor de preşedintele Iohannis, pe care le-a numit un act de subminare a autorităţii statului.Premierul Viorica Dăncilă – ţintă, la rândul ei, a sarcasmului protestatarilor – a condamnat acţiunile violente despre care a spus că au fost provocate de grupuri bine organizate. PSD a cerut autorităţilor statului să stabilească în ce măsură actele de violenţă au fost determinate de unele partide şi lideri politici din opoziţie.
De partea opusă, liderul liberal, Ludovic Orban, a vorbit despre o acţiune premeditată, în vreme ce USR susţine că jandarmii au folosit forţa în mod abuziv şi au provocat oamenii, în loc să extragă din mulţime persoanele agresive. Imagini surprinse de camerele de filmare, fotografii făcute de ziarişti şi de participanţi la protest, precum şi mărturii ale acestora din urmă ar indica un răspuns disproporţionat al forţelor de ordine. Peste 30 de persoane au solicitat certificate medico-legale şi au depus plângeri împotriva jandarmilor pentru loviri, injurii sau reţineri abuzive
