Modificări ale procedurilor de adopţie
Senatorii români au adoptat un proiect legislativ care vizează simplificarea şi debirocratizarea procedurilor în cazul adopţiei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 29.11.2018, 12:22
Senatul de la Bucureşti a
adoptat, miercuri, un proiect legislativ care revizuieşte cadrul normativ în
materia adopţiei, prin introducerea unor prevederi care să asigure celeritatea
în dobândirea şi menţinerea statutului de copil adoptabil, flexibilizarea
procedurii de evaluare a adoptatorilor şi debirocratizarea unor proceduri. În primul
rând, proiectul elimină din procedură identificarea rudelor de până la gradul
al IV-lea în cazurile în care planul individualizat de protecţie a copilului
are ca finalitate adopţia. Practica adopţiilor a arătat că vechea procedură
făcea să treneze procesul prin care un copil orfan îşi putea găsi o familie de
adopţie.
Pe de altă parte, proiectul asigură flexibilizarea procedurii de
adopţie pentru copiii care au împlinit vârsta de 14 ani, precum şi a grupurilor
de fraţi care nu pot fi separaţi. Modificările aduse vizează și flexibilizarea derulării
procedurii de adopţie internaţională. Proiectul introduce, totodată,
noi stimulente financiare în vederea susţinerii familiilor care doresc să
adopte un copil cu vârstă mai mare, cu dizabilităţi sau un grup de fraţi,
precum şi pentru achitarea unor servicii de recuperare sau reabilitare
medicale, psihologice sau de altă natură. Sunt acordate sume şi pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare ale adoptatorului sau familiei care
adoptă.
Potrivit unui amendament adus proiectului, managerul de caz stabileşte
ca finalitate planul individualizat de protecţie în cazul în care părinţii
fireşti cu vârsta de peste 18 ani îşi exprimă consimţământul la adopţie în cel
puţin 60 de zile după părăsirea copilului. În acest caz, adopţia ca finalitate
a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 45 de zile de
la exprimarea consimţământului la adopţie de către părinţii fireşti. Direcţia
socială are obligaţia să facă demersurile necesare identificării şi contactării
părinţilor fireşti, să-i informeze periodic asupra locului în care se află
efectiv copilul, asupra modalităţilor concrete în care pot menţine relaţii
personale cu acesta, precum şi asupra demersurilor pe care ei trebuie să le
facă pentru reintegrarea copilului în familie.
