Drepturile omului în România, văzute de la Washington
Corupţia oficialităţilor şi violenţele poliţiei împotriva romilor sunt probleme semnalate în cazul României în raportul pe 2018 al Departamentului de Stat privind situaţia drepturilor omului în lume.
Ştefan Stoica, 14.03.2019, 12:15
Justiţia
ocupă un loc central în raportul Departamentului de stat privitor la România. Insuficienţa
personalului, a spaţiului fizic şi a tehnologiei din sistemul judiciar
împiedică celeritatea şi eficienţa actelor de justiţie şi lungesc excesiv
procesele, observă Washingtonul. Potrivit acestuia, Consiliul Superior al
Magistraturii, responsabil cu protejarea independenţei judiciare, a acţionat
pentru a suspenda judecătorii şi procurorii suspectaţi de încălcări ale legii.
Cu toate acestea, s-a raportat că Inspecţia Judiciară, o unitate disciplinară
autonomă în cadrul Consiliului, a fost supusă unei influenţe politice în
creştere şi, uneori, a fost folosită pentru a ancheta magistraţi care au
efectuat urmăriri judiciare sau au pronunţat hotărâri împotriva unor
responsabili sau aliaţi ai coaliţiei de guvernământ, mai constată raportul
american. În general, guvernul a respectat independenţa şi imparţialitatea
judecătorilor, însă CSM a stabilit că unele declaraţii publice ale
politicienilor au încălcat independenţa judecătorească.
Corupţia a rămas larg
răspândită – notează Departamentul de Stat – în pofida numeroaselor urmăriri
penale, şi există multe rapoarte despre astfel de practici la nivel
guvernamental. Oficialii s-au angajat uneori cu impunitate în practici de
corupţie, se mai spune în document. DNA a continuat investigarea şi urmărirea
penală a cazurilor de corupţie care implicau oficialităţi politice, judiciare
şi administrative, scrie raportul, însă verdictele în astfel de cazuri au fost
adesea inconsistente, cu pronunţări care variază foarte mult în cazul unor
infracţiuni similare. Corupţia a fost larg răspândită în achiziţiile publice,
iar mita un lucru obişnuit în sectorul public, în special în domeniul sănătăţii.
Potrivit Departamentului de Stat, discriminarea faţă de romi a continuat să fie
o problemă majoră. Grupuri de romi s-au plâns că hărţuirea şi brutalitatea
poliţiei, inclusiv bătăile, au devenit rutină, iar media, observatori interni
şi internaţionali au raportat discriminare socială împotriva acestora. Romii au
avut o rată a şomajului mai mare şi o speranţă de viaţă mai mică decât cetăţenii
aparţinând celorlalte etnii.
În privinţa libertăţii presei, Departamentul de
Stat notează că mass-media independente au fost active şi au exprimat o mare
varietate de puncte de vedere fără restricţii explicite. În schimb, în cazul
mijloacelor de informare controlate sau aflate în legătură strânsă cu
politicieni sau grupuri politice, ştirile şi orientarea editorială ar fi
reflectat frecvent opiniile proprietarilor, conţinând critici la adresa
oponenţilor politici şi a altor organizaţii media. Documentul semnalează,
citând organizaţii media internaţionale, că la protestul antiguvernamental din
10 august de la Bucureşti, cel puţin 15 jurnalişti au suferit atacuri fizice,
verbale sau cu gaze lacrimogene din partea jandarmilor. Au existat, pe de altă
parte, rapoarte din partea unor organizaţii neguvernamentale şi a mass-media că
poliţia şi jandarmii au maltratat şi abuzat persoane deţinute Raportul mai
constată că închisorile au fost, şi in 2018, supraaglomerate şi nu au respectat
standardele internaţionale.
