Sprijin de la Bucureşti pentru Republica Moldova

Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de Uniunea Sovietică, în 1940, în urma unui ultimatum, Republica Moldova continuă să ocupe un loc special pe agenda Bucureştiului.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 27.06.2019, 12:20

Când, pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la
Moscova, Chişinăul şi-a proclamat independenţa, România a fost prima ţară din
lume care, în aceeaşi zi, a recunoscut statalitatea noului său vecin. Apoi,
vreme de aproape trei decenii a fost, politic, diplomatic, financiar, cel mai
energic şi consecvent susţinător al suveranităţii şi integrităţii acestuia,
precum şi al aspiraţiilor sale de integrare europeană. Acolo trăiesc trei
milioane de vorbitori de română, iar un milion dintre aceştia sunt şi cetăţeni
români. Bucureştiul a fost, în mod firesc, îngrijorat de blocajul politic de
luna aceasta, de la Chişinău, unde două guverne paralele îşi revendicau
legitimitatea şi se acuzau reciproc de uzurparea puterii. Toată lumea, în
România, s-a felicitat pentru deznodământul paşnic al crizei.

Miercuri, Parlamentul
bicameral de la Bucureşti a adoptat, în sedinţa comună în plen, o declaraţie în
care îşi exprimă susţinerea pentru guvernul legitim al Republicii Moldova,
constituit conform votului de încredere acordat pe 8 iunie. Cu 270 de voturi
pentru, trei împotrivă şi 16 abţineri, senatorii si deputaţii români solicită
Guvernului de la Bucureşti să continue implementarea Parteneriatului Strategic
bilateral cu statul vecin.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă din
Senat, Cristian Dumitrescu: Îndeamnă partidele şi forţele politice de
la Chişinău aflate la guvernare sau în opoziţie la colaborare parlamentară şi
politică, în conformitate cu regulile de bază ale democraţiei. Reiterează şi
întăreşte sprijinul permanent al României faţă de aspiraţiile europene ale
Republicii Moldova şi aşteaptă un angajament ferm din partea guvernului pentru
continuarea parcursului european, prin implementarea reformelor structurale
profunde în măsură să consolideze şi să dezvolte construcţia democratică de la
Chişinău şi să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană.

Tot miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a avut convorbiri telefonice cu
premierul şi viceprim-ministrul Republicii Moldova, pro-europenii Maia Sandu şi
Andrei Năstase, precum şi cu omologul său socialist filorus, Igor Dodon. Discuţiile
au avut loc după ce, la summitul comunitar de săptămâna trecută, la iniţiativa
preşedintelui Iohannis, liderii europeni au salutat transferul paşnic de putere
de la Chişinău şi au agreat consolidarea sprijinului UE pentru Republica
Moldova pe baza unor măsuri concrete. Premierul Sandu a decis, de altfel, ca
prima sa vizită externă să aibă loc la Bucureşti, pe 2 iulie, deşi anterior
anunţase că va merge prima oară la Bruxelles.

Comentatorii remarcă faptul că
însuşi preşedintele Dodon şi-a depăşit prejudecăţile, deopotrivă politice şi
geopolitice, şi şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul acordat pentru
dezvoltarea republicii sale, precum şidorinţa de a continua Parteneriatul Strategic
bilateral cu România, care e şi principalul partener comercial al Chişinăului.