Reorganizări pe scena politică
PSD, numărul unu în coaliţia guvernamentală de la Bucureşti, a decis care sunt miniştrii ce vor fi remaniaţi.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 16.07.2019, 12:20
Guvernul de stânga PSD – ALDE va opera schimbări la ministerele de Interne şi de Externe, a decis, luni, conducerea social-democraţilor. La Interne ar urma să vină în locul lui Carmen Dan senatorul PSD Nicolae Moga. Fidela colaboratoare a fostului lider social-democrat Liviu Dragnea, cel care ispăşeşte o condamnare pentru corupţie, a demisionat înainte ca PSD să-i hotărască plecarea, reproşând partidului că a cedat presiunilor preşedintelui Klaus Iohannis. Portofoliul de la Externe va fi preluat de Ramona Mănescu, de la ALDE, care-l va înlocui pe Teodor Meleşcanu.
Carmen Dan şi Teodor Meleşcanu au fost criticaţi aspru de preşedinte pentru modul în care a fost organizat votul la alegerile europarlamentare din mai. Vizat a fost, în primul rând, Meleşcanu, pentru că în diaspora s-au format cozi interminabile, iar mulţi români n-au putut vota. Carmen Dan are la pasiv şi intervenţia considerată disproporţionată a jandarmilor la mitingul antiguvernamental din august anul trecut. Premierul Viorica Dăncilă a explicat că ei au pierdut sprijinul politic ca urmare a percepţiei publice nefavorabile. În sfârşit, noul secretar general al partidului, Mihai Fifor, este propunerea PSD pentru postul de vicepremier pe parteneriate strategice. Acestea au fost deciziile care privesc executivul. Conducerea PSD a mai luat, însă, o hotărâre importantă, cu posibil impact asupra peisajului politic preelectoral: va avea candidat propriu la prezidenţialele din noiembrie. Partidul îşi doreşte ca acesta să fie susţinut de ALDE şi PRO România, formaţiunea dizidentă creată de fostul premier şi lider social-democrat Victor Ponta. ALDE se simte, însă, trădat în aspiraţiile sale şi răspunde PSD că îşi va susţine liderul, pe Călin Popescu-Tăriceanu, perceput chiar şi de unii social-democraţi ca un candidat comun redutabil, în cursa pentru funcţia supremă.
Săptămâna viitoare, social-democraţii vor stabili cu cine vor defila la prezidenţiale. Comentatorii recunosc că un partid mare nu are voie să nu se înscrie în competiţie cu un candidat propriu, dar nu văd cine ar avea şanse reale de a-l învinge pe marele favorit, actualul şef al statului Klaus Iohannis. Din această perspectivă, pentru PNL, lucrurile sunt clare: au mers şi merg pe mâna acestuia. Bizareria politicii româneşti – una din ele – ar putea fi aceea ca principalul contracandidat al lui Iohannis să vină dinspre Dreapta şi nu dinspre Stânga, cum ar fi firesc. Congresul USR, formaţiune parlamentară de opoziţie, l-a desemnat pe liderul său, Dan Barna, candidat pentru prezidenţiale. După ce şi aliatul PLUS îşi va fi decis candidatul – cel mai probabil în persoana liderului Dacian Cioloş, fost premier tehnocrat – cele două formaţiuni care s-au aliat cu succes pentru europarlamentare ar urma să stabilească un candidat comun. USR şi PLUS vor ca la alegerile din toamnă alianţa să se prezinte cu un tandem preşedinte-premier.
