Candidaturi la preşedinţia României
Se cunosc, deja, numele candidaţilor la alegerile prezidenţiale din noiembrie susţinuţi de principalele forţe politice din România.
Bogdan Matei, 24.07.2019, 12:25
Fapt anticipat de majoritatea comentatorilor, liderul PSD,
premierul Viorica Dăncilă, a fost desemnată, marţi, de Comitetul Executiv
Naţional al partidului drept candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Pe 3 august, această candidatură urmează să fie validată de Congresul PSD, ceea
ce presa consideră o simplă formalitate. Şefa Guvernului devenise favorită
certă după ce atât preşedintele executiv al PSD, Eugen Teodorovici, cât şi
secretarul general, Mihai Fifor, au decis să se retragă din cursa pentru
nominalizare şi şi-au anunţat sprijinul pentru Viorica Dăncilă, iar primarul
general al Capitalei, Gabriela Firea, s-a resemnat cu lipsa de susţinere a
colegilor pentru propriile sale ambiţii prezidenţiale.
Fulminanta, dar şi
neaşteptata ascensiune politică a doamnei Dăncilă ar putea, astfel, continua,
după ce, luna trecută, ea a preluat şefia partidului de la fostul său mentor,
Liviu Dragnea, condamnat şi întemniţat pentru fapte de corupţie. Potrivit
analiştilor, şefa social-democrată pleacă, însă, la prezidenţiale, mai degrabă
cu şansa a treia. Anterior, ea avusese discuţii, fără rezultat, cu liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, şi cu cel al Pro
România , Victor Ponta, despre susţinerea
unui candidat comun. Or, lipsa unei înţelegeri în acest sens va diviza voturile
electoratului de stânga.
Favoriţi pentru finala din al doilea tur de scrutin ar
fi preşedintele în exerciţiu, Klaus Iohannis, care aspira la un nou mandat şi e
susţinut de PNL, principalul partid de opoziţie, şi, respectiv, liderul alianţei
centriste USR-PLUS, tot în opoziţie, Dan Barna. Multă vreme un avocat de
provincie destul de oarecare, acesta din urmă a devenit cunoscut abia acum doi
ani, când a preluat şefia USR de la fondatorul Nicuşor Dan. Printre atuurile
lui Barna s-ar număra asocierea cu liderul PLUS, fostul premier tehnocrat
Dacian Cioloş, şi, mai ales, bazinul electoral tot mai mare al celor sătui de
figurile politice vetuste şi partidele care se tot rotesc la putere.
Tot marţi,
preşedintele Iohannis a încercat să puncteze la capitolul imagine, după ce UDMR şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale au
semnat Pactul Naţional pe care îl iniţiase după referendumul pe teme de justiţie
şi anticorupţie de pe 26 mai. Singurele formaţiuni parlamentare care nu au
semnat documentul rămân PSD şi ALDE.
Presa remarcă faptul că atât preşedintele,
cât şi premierul au handicapul uzurii în funcţiile pe care le ocupă. Acuzat
chiar şi de propriii săi votanţi că e, adesea, comod şi foarte lent în reacţii,
Iohannis s-a înviorat politic doar în ultimele luni, odată cu apropierea
alegerilor. La rându-i, Dăncilă e calificată drept o regină a gafelor în public
şi are de gestionat bilanţul celor trei guverne social-democrate din ultimii
doi ani şi jumătate, despre care s-a spus că nu vor decât să-şi subordoneze
magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie.
