Din nou despre retragerea trupelor ruse din Transnistria
Rusia îşi reafirmă disponibiltatea de a-şi retrage muniţia din estul separatist al Republicii Moldova
Bogdan Matei, 12.09.2019, 11:33
Obligată să experimenteze o coabitare nu întotdeauna comodă între
preşedintele socialist filorus Igor Dodon şi Guvernul preponderent
pro-occidental condus de Maia Sandu, Republica Moldova încearcă să-şi conserve
relaţiile bune cu Bruxellesul şi Bucureştiul şi să le normalizeze pe cele cu
Moscova. Retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova rămâne
una dintre priorităţile Chişinăului – a repetat, miercuri, la Moscova,
ministrul de Externe, Nicu Popescu. În prima sa vizită în această calitate în capitala
rusă, Popescu s-a întâlnit cu omologul său, Serghei Lavrov, şi a salutat
disponibilitatea Moscovei de a-şi evacua şi neutraliza muniţia depozitată în regiunea
secesionistă Transnistria.
Potrivit corespondentului Radio România, Lavrov a precizat
că este vorba de muniţie cu termenul de depozitare expirat, respectiv jumătate
din totalul de circa 20 de mii de tone. Lucrările pregătitoare, a mai spus
Lavrov, pot dura ceva mai mult de un an şi, pe acestă temă, sunt necesare
contacte între ministerele apărării de la Moscova şi Chişinău. Anterior, şi ministrul
rus al Apărării, Serghei Şoigu, anunţase, la Chişinău, disponibilitatea
Moscovei de a-şi evacua şi neutraliza muniţia din Transnistria. Comentatorii sunt
prudenţi asupra acestor angajamente şi
subliniază că măsura e mai degrabă un paleativ. Anul trecut, Adunarea Generală
a ONU a adoptat, cu un scor categoric,
proiectul de rezoluţie avansat de Republica Moldova, care cere
retragerea trupelor ruse din Transnistria. Coautori ai proiectului au fost 10
ţări, între care România şi Ucraina, vecine Republicii Moldova, cele trei state
baltice, ele însele supuse unei jumătăţi de secol de ocupaţie sovietică, şi
membri importanţi ai Uniunii Europene şi NATO, precum Marea Britanie ori Polonia.
Apărător consecvent al independenţei şi integrităţii statului vecin,
Bucureştiul a salutat prompt adoptarea rezoluţiei, cu 64 de voturi pentru, doar
15 împotrivă şi 83 de abţineri. Statele Unite, Germania, Franţa, Canada, Turcia
ori Japonia figurează printre actorii internaţionali relevanţi care au votat
pentru retragerea ruşilor. Voturi împotrivă au venit de la aliaţi fideli ai
Moscovei, precum Armenia sau Belarus, ori din partea regimurilor dictatoriale
din Coreea de Nord, Siria sau Cuba. Transnistria a ieşit, de facto, de sub
controlul autorităţilor centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute
de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea
separatiştilor. În 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia, condusă pe atunci
de preşedintele Boris Elţîn, s-a angajat să-şi retragă trupele şi arsenalele.
Or, cinci ani mai târziu procesul a fost definitiv stopat. Ceea ce a dat
naştere şi butadei amare potrivit căreia Republica Moldova e cel mai lung stat
din lume, fiindcă de două decenii se tot retrag ruşii şi încă n-au terminat.
