Laura Codruţa Kovesi, votată pentru funcţia de procuror-şef european
Fostul procuror-şef al a Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, Laura Codruţa Kovesi, a devenit favorită certă la şefia viitorului Parchet European.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 20.09.2019, 12:29
Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kövesi, are, de acum, şi sprijinul Consiliului Uniunii Europene pentru numirea în funcţia de procuror-şef european. La întrunirea de joi a Comitetului reprezentanţilor statelor membre ale Uniunii Europene (COREPER), pentru ea au votat 17 dintre cei 22 de ambasadori ai ţărilor care s-au alăturat, până acum, iniţiativei Oficiului Procurorului European. Parchetul UE va fi înfiinţat anul viitor şi va deveni operaţional în 2021.
Potrivit legislaţiei comunitare, procurorul şef este numit, de comun acord, de Parlament şi de Consiliu pentru un mandat de şapte ani, care nu poate fi reînnoit. Subiectul este, afirmă comentatorii, deja tranşat, fiindcă Legislativul comunitar şi-a exprimat susţinerea pentru candidata română atat în fosta, cât şi în actuala legislatură.
Vârf de lance al luptei anticorupţie pentru unii, şefă a unui sistem poliţienesc abuziv în ochii altora, d-na Kovesi a fost frecvent calificată drept cea mai puternică femeie din România. Cu puţin timp înainte de a fi demisă, în iunie 2018, de preşedintele Klaus Iohannis, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, ea recunoştea, însă, la New York, la o dezbatere organizată la sediul ONU, că provocarea cea mai mare pentru România a fost păstrarea independenţei judecătorilor şi procurorilor.
Au existat încercări repetate de a modifica legislaţia anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în care s-a refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie. Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri prin ştiri false” – a rezumat şefa DNA istoria ultimilor ani, în care guvernanţii au fost acuzaţi că încearcă să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi subordoneze magistraţii.
Dincolo de polemici, rămân statisticile. În ultimii cinci ani sub şefia doamnei Kovesi, DNA a trimis în judecată 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de parlamentari. 27 dintre aceştia au fost, deja, condamnaţi definitiv. În aceeaşi perioadă, Direcţia a dispus măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari. Recent, noul premier pro-european al Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Maia Sandu, a anunţat că vrea un procuror european în fruntea parchetului general şi că i-a făcut în acest sens o invitaţie fostei şefe a DNA din România.
La Bucureşti, în schimb, clasa politică a avut reacţii divergente după votul de joi. Premierul social-democrat Viorica Dăncilă şi liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, nu şi-au ascuns nemulţumirea şi şi-au reiterat criticile la adresa fostei şefe DNA. Preşedintele Iohannis şi, din opoziţie, PNL şi USR au salutat victoria de etapă, pentru care, spun comentatorii, au încercat să-şi şi aroge merite. Potrivit doamnei Kovesi, aceasta e şi victoria compatrioţilor săi. Care, prin implicare civică şi proteste de stradă, i-au fost permanent alături şi i-au urmat îndemnul din ziua demiterii sale de la DNA: corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi!”
