Ultima săptămână de campanie electorală
Este ultima săptămână de campanie pentru turul decisiv al prezidenţialelor
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 18.11.2019, 11:44
Duminica viitoare, pe 24 noiembrie, românii
îşi vor afla preşedintele pentru următorii 5 ani. În runda decisivă s-au
calificat actualul şef al statului, Klaus Iohannis, susţinut de PNL, la
guvernare, şi Viorica Dăncilă, liderul social-democraţilor, trecuţi recent în
opoziţie. În prima rundă, preşedintele în funcţie a obţinut aproape 38% din
voturi, iar contracandidata lui puţin peste 22 de procente. Practic, îşi
dispută cea mai înaltă funcţie publică exponenţii cei mai de seamă ai Dreptei
şi Stângii. Ei nu vor avea o confruntare electorală directă. Klaus Iohannis a
afirmat, repetat, că nu acceptă să aibă o dezbatere cu reprezentanta unui
partid pe care-l consideră nedemocratic, pentru că ar fi încercat să acapareze
justiţia şi ar fi guvernat timp de aproape trei ani împotriva românilor. O
dezbatere directă ar fi o legitimare pe care Viorica Dăncilă nu o merită, crede
Klaus Iohannis, aflat în război deschis cu PSD.
De partea ei, fosta şefă a
guvernului susţine că Iohannis are un discurs
extremist, bazat pe ură. Este abordarea unui om care vrea dezbinare în
societate, iar România are nevoie de un preşedinte mediator, care să aducă echilibru,
a declarat Viorica Dăncilă. Ea a mai spus că nu se află în război cu nimeni,
spre deosebire de contracandidatul său. Competitorii sunt sprijiniţi de cele
mai mari partide politice. În vreme ce Klaus Iohannis îşi recrutează majoritatea
votanţilor din rândul persoanelor de vârstă mijlocie, cu studii medii, angajați, dna Dăncilă este preferata vârstnicilor,
pensionari cu studii elementare sau medii. Ambii mizează pe mobilizarea
propriului electorat şi pe atragerea alegătorilor care au optat în turul unu
pentru alţi candidaţi.
La prima rundă, prezenţa în ţară nu a trecut de 48%, cea
mai mică înregistrată vreodată la un scrutin prezidenţial. În schimb, încurajaţi de noile reglementări legate de procesul de vot, românii
din diaspora au mers la urne în număr record, 650 de mii. Lor li s-au adăugat 25
de mii de conaţionali care au preferat votul prin corespondenţă, o premieră
organizatorică. La turul unu, românii din afara graniţelor au putut vota timp
de trei zile, vineri, începând de la orele amiezii, sămbătă şi duminică. Tot
trei zile vor avea la dispoziţie pentru a vota şi în runda decisivă. Noile
măsuri au fost adoptate pentru a se evita cozile interminabile care s-au
înregistrat la alegerile prezidenţiale din 2014 şi la recentele alegeri
europarlamentare din luna mai. În acelaşi scop, de a
elimina riscul aglomeraţiei la secţiile de votare, numărul acestora în diaspora
s-a dublat practic faţă de scrutinul europarlamentar, ajungând la 835. Printre ţările în care vor fi organizate cele mai
multe secţii de votare se numără Spania, Italia, Germania Marea Britanie şi Franţa.
În ţară se votează doar duminică, 24 noiembrie.
