Scena politică, în fierbere
Actualul şi fostul partid de guvernământ continuă să-şi dispute prim-planul politicii româneşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 20.01.2020, 12:12
2019 a fost un an mai degrabă atipic la Bucureşti, unde stânga
socialistă a pierdut, iar dreapta liberală a câştigat tot. Partid care domină
de trei decenii scena politică românească post-comunistă, PSD a fost învins net
de PNL la alegerile europarlamentare din mai, la care social-democraţii au
colectat doar jumătate din sufragiile pe care le obţinuseră acum trei ani, când
s-au întors la putere. A doua zi, Liviu Dragnea, omul forte al partidului şi al
coaliţiei guvernamentale formate de social-democraţi cu ALDE, era condamnat şi
întemniţat pentru fapte de corupţie.
În septembrie, partenerii juniori
liberal-democraţi au trecut în opoziţie, iar Guvernul condus de noul lider PSD,
Viorica Dăncilă, a devenit minoritar. În octombrie, doamna Dăncilă şi echipa ei
au pierdut şi puterea executivă, după ce Parlamentul a adoptat moţiunea de
cenzură introdusă de fosta opoziţie liberală, acum instalată la Guvern. În
sfârşit, candidată la alegerile prezidenţiale, şefa stângii a fost surclasată,
în noiembrie, în al doilea tur de scrutin, de preşedintele în exerciţiu, Klaus
Iohannis, susţinut de liberali.
Potrivit unei tradiţii imuabile şi implacabile,
căreia i-au căzut anterior victime toţi prezidenţiabilii lor perdanţi,
social-democraţii şi-au detronat liderul cu cel mai slab scor înregistrat în turul decisiv de un
candidat al stângii. Omul care a preluat atât preşedinţia Camerei Deputaţilor,
cât şi şefia interimară a partidului, Marcel Ciolacu, e vârful de lance cu care
PSD speră să se revanşeze anul acesta. O
primă ţintă e proiectul de modificare a legii alegerilor locale, pentru care cabinetul
liberal Ludovic Orban a anunţat că-şi angajează răspunderea.
Asemenea multor
voci din politică şi din societatea civilă, premierul spune că vrea alegerea
primarilor în două tururi de scrutin pentru că legitimitatea acestora trebuie
să crească. Actuala formulă, în care câştigă candidatul cu cele mai multe
voturi din primul tur, a condus la situaţii stranii, precum la Galaţi, cel mai mare oraş-port fluvial, unde actualul edil a fost votat de
numai 9% din electorat. PSD a blocat în comisia parlamentară specială proiectul
de lege şi a anunţat că depune moţiune de cenzură contra Guvernului Orban.
Susţinută de UDMR, care vrea să-şi conserve monopolul politic în numeroase
localităţi din Trasilvania, moţiunea e dezagreată de USR, PMP sau
ALDE, ai căror exponenţi pledează, la rândul lor, pentru două tururi la locale.
Dacă moţiunea va fi adoptată, PSD vrea ca România să fie condusă până la
alegerile parlamentare organizate la termen, în toamnă, de un guvern de uniune
naţională.
Comentatorii spun, însă, că doborârea Guvernului Orban ar putea
accelera procedurile pentru organizarea unui scrutin legislativ anticipat.
Acesta ar constitui o premieră în 30 de ani şi, potrivit sondajelor privind
intenţiile de vot, ar fi adjudecat lejer de PNL.
