Lege împotriva pensiilor speciale
Magistraţii şi alte categorii profesionale din România au rămas fără aşa-numitele pensii speciale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 29.01.2020, 12:45
La începutul unui an electoral jalonat de
alegeri locale şi parlamentare, clasa politică românească se întrece în
iniţiative pe placul publicului. Marţi, Camera Deputaţilor de la Bucureşti a
adoptat, în sesiune extraordinară, cu 247 de voturi pentru, niciunul contra şi
21 de abţineri, proiectul de lege privind abrogarea aşa-numitelor pensii
speciale.
Dacă scorul a fost categoric, dezbaterile prealabile au încins
atmosfera. Actuala şi fosta putere, PNL şi PSD, s-au acuzat reciproc de
iniţierea privilegiilor acordate unor categorii profesionale. UDMR şi ALDE au
cerut amânarea dezbaterilor, iar USR a solicitat introducerea propunerilor
privind, între altele, plafonarea pensiilor pentru magistraţi.
În cele din
urmă, au fost eliminate pensiile de serviciu pentru parlamentari, judecători şi
procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi
al parchetelor, funcţionarii publici cu statut special, membrii corpului
diplomatic şi consular şi ai Curţii Constituţionale, precum şi pentru
personalul aeronautic civil şi profesionist. Toate aceste categorii beneficiau
de pensii ce nu respectau principiul contributivităţiişi erau frecvent calificate drept o nedreptate, o
inechitate şi o sfidare la adresa milioanelor de pensionari pauperi. Rămân, în schimb, neatinse pensiile speciale ale foştilor
militari, poliţişti sau ofiţeri de informaţii. Au fost, de asemenea, excluse
din proiectul de lege amendamentele care prevedeau eliminarea rentei viagere
pentru sportivi şi a indemnizaţiilor pentru artişti, oameni de ştiinţă şi
membri ai uniunilor de creatori.
Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, a
declarat că prin tăierea pensiilor speciale se vor putea găsi, cel puţin în
parte, resurse financiare necesare pentru programata majorare a tuturor
pensiilor obişnuite şi a alocaţiilor pentru copii. Preşedintele USR, Dan Barna,
a atras atenţia că documentul legislativ are elemente care pot fi contestate la
Curtea Constituţională şi a propus, fără succes, introducerea unor amendamente
care prevedeau, între altele, păstrarea pensiilor de serviciu pentru
magistraţi, dar într-o formă care stabilea plafonarea acestora. Liderul deputaţilor
PSD, Alfred Simonis, spune că, în eventualitatea unei decizii de
neconstituţionalitate, documentul va fi modificat în Parlament.
Preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Alina Corbu, a avertizat, deja, imediat
după votul din plenul Camerei Deputaţilor, că legea este în contradicţie cu o
decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Ea spune că pensiile de serviciu
ale magistraţilor fac parte din ansamblul de garanţii ce dau caracter efectiv
independenţei şi imparţialităţii autorităţii judecătoreşti. Anterior, Inspecţia
Judiciară şi asociaţii ale magistraţilor acuzaseră, la rândul lor, că
eliminarea pensiilor de serviciu încalcă ‘brutal’ principiile
independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor, articole din Constituţie şi
sentinţe ale CEDO.
