Ce-şi doresc partidele
După un 2019 cu europarlamentare şi prezidenţiale, partidele româneşti pregătesc localele şi parlamentarele de anul acesta.
Bogdan Matei, 10.02.2020, 11:33
Nouă guverne în opt ani, dintre care patru – trei socialiste şi
unul liberal – numai de la ultimele alegeri parlamentare încoace, nu indică o
sănătate tocmai robustă pentru sistemul românesc de partide. Reconfortat de
realegerea sa, în noiembrie, cu peste 66% din voturi în turul decisiv, preşedintele Klaus Iohannis repetă ca prima sa
opţiune rămâne întoarcerea la electorat, prin organizarea de alegeri
legislative anticipate. Ideea e împărtăşită de PNL, susţinător ferm al
preşedintelui, de USR şi de UDMR, dar dezagreată de restul formaţiunilor
parlamentare. Sondajele privind intenţiile de vot indică faptul că PNL este
acum de departe cel mai popular partid, cu 47% din opţiuni, iar fosta putere
social-democrată a coborât la numai 20 de procente. Împreună cu partenerii săi
din PLUS, USR s-ar apropia de 15%. UDMR e, ca de obicei, puţin peste pragul
electoral de 5 procente, în timp ce PMP, ALDE şi Pro România sunt creditate cu
scoruri sub prag, aşa că nu-s defel încântate de un scrutin înainte de termen.
În
încercarea de a ocoli capacanele Constituţiei, despre care experţii spun că e
concepută tocmai pentru a face aproape imposibilă organizarea de anticipate,
şeful statului l-a mandatat, joi, tot pe liderul PNL, Ludovic Orban, să formeze
un nou cabinet. Desemnarea a survenit după ce echipa executivă a acestuia a
fost demisă printr-o moţiune de cenzură, depusă de PSD şi UDMR, ca urmare a
asumării răspunderii guvernului pentru revenirea la alegerea primarilor în doua
tururi de scrutin. Dacă senatorii şi deputaţii resping cabinetul Orban 2, şeful
statului mai poate face o nominalizare, iar respingerea acesteia ar echivala cu
declanşarea de alegeri anticipate. Până atunci, partidele îşi fac încălzirea
pentru localele de peste câteva luni.
Rămas principala forţă politică din
Parlament, şi condus, interimar, de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel
Ciolacu, PSD speră să-şi panseze, la congresul extraordinar de luna aceasta,
rănile adânci de anul trecut. Când fostul său lider autoritar, Liviu Dragnea, a
fost trimis după gratii pentru fapte de corupţie, iar succesoarea lui,
ex-premierul Viorica Dăncilă, a demisionat imediat după ce a pierdut
prezidenţialele cu cel mai sever scor înregistrat în 30 de ani de un candidat
al stângii. Conducerile USR, a treia ca pondere
parlamentară, şi PLUS, extraparlamentar, condus de fostul premier şi comisar european
Dacian Cioloş, au anunţat, sâmbătă, că se indreapta către fuziune. Condiţiile acesteia ar urma să fie aprobate în congresele
celor două formaţiuni, iar comentatorii se aşteaptă la negocieri dificile, mai
ales după ce, într-un scrutin intern, convocat de şeful USR, Dan Barna,
91% dintre membrii Uniunii au votat on line pentru poziţionarea doctrinară ca
partid de centru-dreapta. Or, aleşi pe liste comune în mai şi conduşi la
Bruxelles de Cioloş, eurodeputaţii USR şi PLUS sunt afiliaţi grupului centrist
Renew Europe, patronat politic de preşedintele francez Emmanuel Macron, fost
ministru în guverne socialiste.
