Republica Moldova înaintea alegerilor prezidenţiale
Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) a intrat în ultima săptămână de campanie electorală pentru scrutinul prezidenţial de pe 1 noiembrie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 26.10.2020, 11:37
Opt persoane aspiră la preşedinţia Republicii Moldova, dar competiţia din primul tur de scrutin, de duminică, pare lipsită de suspans. Sondaje concordante privind intenţiile de vot prevăd că finala de pe 15 noiembrie va arăta exact la fel ca aceea de acum patru ani. Învingătorul de atunci, actualul preşedinte socialist pro-rus Igor Dodon, şi învinsa sa, fostul premier pro-occidental Maia Sandu, sunt cel mai bine cotaţi, cu peste 30 şi, respectiv, aproape 20 de procente din opţiuni.
Toţi ceilalţi candidaţi, fie de stânga populistă pro-moscovită, fie de dreapta promotoare a reunificării cu România sau măcar adeptă a integrării europene, vegetează sub 10%. Ca întotdeauna în Republica Moldova, votul va fi nu doar politic, ci şi geopolitic. Ales prima oră cu un program apăsat pro-rusesc, Dodon se pronunţă acum pentru apărarea şi consolidarea statalităţii Republicii Moldova şi pentru promovarea unei politici externe echilibrate, între Moscova şi Bruxelles.
Candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, care s-a legitimat mereu cu lupta împotriva corupţiei, îl acuză pe oponentul său de blocarea reformei justiţiei. O anchetă jurnalistică, publicată săptămâna trecută, i-a oferit muniţie suplimentară Maiei Sandu, după ce a dezvăluit detalii despre implicarea administraţiei prezidenţiale a Federaţiei Ruse în politica internă a Republicii Moldova.
Din investigaţia intitulată Kremlinovici, după numele de cod utilizat de Igor Dodon, reiese că acesta ar fi fost colaborator al serviciilor secrete ruseşti, acuzaţie vehement respinsă de împricinat. Cert e, totuşi, că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat, joi, că speră ca la scrutin cetăţenii să aprecieze eforturile actualului preşedinte de apropiere a Republicii Moldova de Federaţia Rusă.
Analiştii politici politici, citaţi de corespondenţii Radio România la Chişinău, spun că este, deja, o obişnuinţă ca Rusia să se amestece în alegerile din Republica Moldova, însă de această dată implicarea este mult mai activă. Pe de altă parte, ei se aşteaptă la o rată de participare scăzută, generată, deopotrivă, de teama de contaminare şi de lehamitea faţă de întreaga clasă politică a unei mari părţi din electorat.
Scrutinul are loc în condiţii neobişnuite şi, din cauza restricţiilor de călătorie impuse de numeroase ţari pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a anunţat că nu va mai trimite observatori la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova. Comentatorii sunt unanimi în evaluarea că, abia după primul tur de scrutin, vor urma două săptămâni intense, în care fiecare dintre finalişti va trebui nu doar să-şi securizeze bazinul electoral, ci să-l şi amplifice.
