CCR şi pensiile speciale
Curtea Constituţionala a României a invalidat legea care prevedea impozitarea aşa-numitelor pensii speciale.
Ştefan Stoica, 16.12.2020, 11:25
Aşa cum o arată şi numele, pensiile speciale sunt stabilite prin legi speciale. Iniţial, ele au fost acordate angajaţilor din magistratură şi structurile de forţă. Ulterior, legiuitorii au decis că există şi alţi salariaţi eligibili pentru a primi astfel de indemnizaţii, iar beneficiari au devenit parlamentarii înşişi, diplomaţii sau personalul aeronautic.
Spre deosebire de majoritatea pensiilor, cele speciale nu se bazează pe principiul contributivităţii. Sau nu doar pe acest principiu. Banii pentru plata lor provin şi din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetul de stat. Acest detaliu, precum şi cuantumul adesea exagerat, la nivelul a mii de euro, al unora dintre ele, fac din pensiile speciale, mai exact din beneficiarii lor, ţinta criticilor oamenilor obişnuiţi, ale căror pensii se calculează exclusiv pe baza contribuţiei din perioada activă şi sunt relativ mici, în medie 300 de euro.
Politicienii au ascultat vocea societăţii şi, în vara acestui an electoral, au promovat o lege care prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale care depăşesc suma de 7.000 de lei (1400 de euro), inclusiv ale magistraţilor, militarilor şi poliţiştilor. Practic, prin această lege, pensiile speciale nu erau desfiinţate, ci doar amendate cantitativ.
Curtea Constituţională a dat, însă, lovitura de graţie acestei legi şi a decis că ea este neconstituţională în ansamblu. Actul normativ adoptat de Parlament în luna iunie fusese contestat de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit cărora legea ar încălca, prin noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu, principiul echităţii fiscale. Înalta Curte şi Avocatul Poporului consideră că pensiile stabilite prin legi speciale şi care sunt vizate de actul normativ reclamat sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi al aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale. De asemenea, ar mai fi încălcate independenţa magistraţilor şi principiul clarităţii şi predictibilităţii legii.
Curtea Constituţională, care a amânat în câteva rânduri luarea unei decizii, nu şi-a motivat-o deocamdată. Destule verdicte ale CCR au alimentat speculaţiile potrivit cărora, în actuala configuraţie, aceasta decide politic, în general în favoarea Stângii. În cazul pensiilor speciale, apare o problemă etică în plus pentru CCR, sesizată de toată lumea: judecătorii Curţii sunt ei înşişi beneficiari ai unor astfel de indemnizaţii.
Povestea legii mai conţine un episod relevant. În ultima şedinţă de plen a Camerei Deputaţilor din această legislatură, parlamentarii USR au demisionat în bloc, pentru a nu mai beneficia de pensie specială. La fel au procedat şase reprezentanţi ai PSD, între care preşedintele partidului, Marcel Ciolacu. Dacă gestul USR este credibil, pentru că formaţiunea a militat constant în favoarea renunţării la pensiile speciale, cel al social-democraţilor, campioni ai actelor normative favorabile parlamentarilor, a fost catalogat de adversari ca unul populist, motivat electoral.
