Consolidarea parteneriatului România-Republica Moldova
Instalarea pro-occidentalei Maia Sandu ca preşedinte al Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) a încălzit imediat relaţiile cu România vecină.
Bogdan Matei, 30.12.2020, 11:31
La nici o săptămână de la învestirea, pe 24 decembrie, a noului
preşedinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, omologul său român, Klaus
Iohannis, a mers la Chişinău. A fost prima vizită la nivel înalt primită de
Maia Sandu, după preluarea mandatului, în urma alegerilor de pe 15 noiembrie,
în care l-a învins pe fostul şef al statului, socialistul filorus Igor Dodon. Aşa
cum anticipa Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti, aceasta a oferit
cadrul pentru transmiterea unui puternic mesaj de susţinere pentru noul
preşedinte şi pentru cetăţenii moldoveni, în efortul de democratizare, de
implementare ireversibilă a principiilor statului de drept şi de consolidare
atât a parcursului european, cât şi a relaţiilor privilegiate cu România.
Preşedintele
Iohannis a anunţat că Bucureştiul va furniza statului vecin 200 de mii de doze
de vaccin anti-COVID-19, 6000 de tone
de motorină pentru agricultori şi cel puţin 250 de mii de euro pentru
susţinerea societăţii civile şi mass-media. Klaus Iohannis: Mă
bucur că această vizită la Chişinău se realizează pe fondul unui vot masiv al
cetăţenilor Republicii Moldova, în favoarea implementării reformelor
democratice, în conformitate cu valorile integrării europene.
Pentru
Maia Sandu, vizita omologului său marchează ieşirea republicii din izolarea externă în care-o aruncaseră
administraţiile pro-moscovite: Mă bucur că, începând cu ziua de astăzi,
Republica Moldova şi România reintră într-o interacţiune firească, frăţească şi
deschisă. În aceste zile, Republica Moldova păşeşte într-o nouă etapă a ieşirii
din izolare internaţională şi de conexiune la spaţiul european.
Cei
doi şefi de stat au semnat o declaraţie comună privind consolidarea
Parteneriatului Strategic dintre Republica Moldova şi România, ce reconfirmă
relaţia bilaterală specială, precum şi angajamentul Chişinăului de a-şi continua
parcursul european. Deţinătoare şi a cetăţeniei române, economistă, cu un
masterat în administraţie publică la universitatea americană Harvard, fost consilier al directorului executiv
al Băncii Mondiale, fost ministru şi fost premier la Chişinău, Maia Sandu a
devenit, la 48 de ani, primul preşedinte femeie al Republicii Moldova, la trei
decenii după proclamarea independenţei faţă de Moscova. Toţi analiştii spun că mandatul prezidenţial va fi incomparabil
mai dificil decât scrutinul în care l-a surcalsat pe Dodon.
Maia Sandu e şeful
celui mai sărac stat din Europa, aşa cum o atestă clasamentele de specialitate.
Ea a preluat o administraţie măcinată de corupţie şi împănată de clientela
politică a fostului preşedinte şi va trebui să coabiteze cu un Guvern demisionar
socialist şi să colaboreze cu un Parlament dominat tot de stânga. Cei mai
importanţi aliaţi ai noului preşedinte sunt cetăţenii propriei republici,
Uniunea Europeană şi, ca întotdeauna, România.
