Decizii în dosare de răsunet
Sentinţe de condamnare la închisoare cu executare în dosarul finanţării campaniei electorale prezidenţiale din România, din 2009!
Roxana Vasile, 03.03.2021, 11:33
Încă
din 2009, de la alegerile prezidențiale care l-au declarat învingător, pentru
un al doilea mandat, pe Traian Băsescu, asupra corectitudinii campaniei
electorale şi scrutinului au planat unele semne de întrebare care nu și-au
găsit, însă, un răspuns clar. Până marți! Când, după mulți ani de intrumentare,
justiția română a pronunțat sentințe grele, de condamnare la închisoare cu
executare, într-un dosar privind finanţarea campaniei electorale a fostului șef
de centru-dreapta al Statului. Protagonistele sunt fostul ministru al
Dezvoltării, Elena Udrea, colaborator apropiat al ex-președintelui şi
coordonator informal al campaniei lui prezidenţiale, şi Ioana Băsescu, notar
public – însăși fiica cea mare a omului politic. Elena Udrea a primit 8 ani de
închisoare, iar Ioana Băsescu – 5, pentru acuzaţii de spălare de bani şi instigare
a altor persoane la luare de mită.
Anchetele desfăşurate de procurorii
anticorupţie au scos la iveală fapte de abuz de putere, fraudă şi atribuirea de
contracte de stat în schimbul mitei pentru susţinerea campaniei prezidenţiale.
Ar fi fost obţinuți, în acest fel, aproximativ 1,6 milioane de lei
(echivalentul a peste 300 de mii de euro). Cele
două acuzate au negat permanent învinuirile, iar, marți, fostul ministru al
Dezvoltării s-a declarat profund şocată de verdictul pe care îl consideră
nedrept: nu am omorât, nu am violat, nu am fugit cu banii acasă! -
a spus Elena Udrea. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
După ce motivarea va fi redactată pe larg, dosarul va ajunge la Instanța
supremă, unde va fi luată decizia finală.
Nu același lucru se poate spune
despre un al dosar de pe masa Justiției – cel al protestului de la București,
din 10 august 2018, împotriva Guvernului PSD de atunci. Printr-o decizie
definitivă, Tribunalul Bucureşti a respins cererea DIICOT de redeschidere a
urmăririi penale, dosarul fiind clasat, astfel că şefi ai Jandarmeriei
de la acea vreme nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia, considerată de
unii disproporționată, împotriva manifestanţilor la acel miting. Iniţial, în
iunie anul trecut, DIICOT a clasat dosarul privind protestul din 10 august -
atât partea în care erau cercetaţi şefii Jandarmeriei, cât şi sesizarea privind
o tentativă de lovitură de stat. Ulterior, fostul procuror-şef al DIICOT a
infirmat parţial soluţia de clasare şi a dispus redeschiderea urmăririi penale
doar în cazul foştilor şefi ai jandarmilor. Acum, după decizia de marți a
Tribunalului Bucureşti, reprezentanţi nemulțumiți ai unor asociaţii civice
anunţă că vor da România în judecată la CEDO.
