România, văzută de Departamentul de Stat

Corupția, subordonarea unei părți a presei intereselor politice, violența împotriva femeilor se numără printre problemele semnalate în raportul Departamentului de Stat american privind drepturile omului în România.

Leyla Cheamil, 01.04.2021, 11:33

Departamentul de Stat american a dat publicității
raportul anual privind situaţia drepturilor omului în lume. În capitolul
dedicat României, se constată, în 2020, persistenţa unor probleme legate de
tratamente crude, inumane sau degradante, corupţia larg răspândită, anchetarea
deficitară a violenţei împotriva femeilor şi violenţa împotriva persoanelor
instituţionalizate cu dizabilităţi sau a membrilor unor minorităţi etnice.
Potrivit raportului, sistemul judiciar a făcut eforturi pentru a-i inculpa şi
condamna oficial pe cei care au comis abuzuri, dar autorităţile nu dispun de
mecanisme eficiente în acest sens. Unii dintre cei care au comis abuzuri
împotriva drepturilor omului continuă să scape nepedepsiţi. Si anul trecut, se
notează în document, au fost semnalate numeroase cazuri de corupţie a
autorităţilor. Mita continua să fie un fenomen obişnuit în sectorul public, mai
ales în domeniul sănătăţii.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anchetat,
în continuare, politicieni şi funcţionari din administraţie. Este amintit
dosarul de luare de mită deschis fostului ministru al Sănătăţii şi manager de
spital Sorina Pintea, care, în februarie 2020, a fost prinsă în flagrant de
procurorii DNA, după ce ar fi luat mită pentru un presupus contract de construcție
a unor săli de operație. Potrivit Raportului Departamentului de Stat, mai mulţi
poliţişti şi jandarmi au fost exoneraţi de acuzaţii de bătăi şi alte tratamente
crude, inumane sau degradante, iar cetăţenii români în general nu respectă
poliţia, din cauză că o percep ca fiind coruptă şi ineficientă. Raportul mai atrage
atenţia că, după manifestaţiile anticorupţie din 2018 din Bucureşti, deşi au
fost 770 de plângeri de folosire excesivă a forţei împotriva protestatarilor
paşnici, până acum, vinovaţii nu au fost pedepsiţi. Se consemnează,
totodată, violenţa împotriva femeilor şi incoerenţa deciziilor judecătoreşti.
Sunt amintite rapoarte ale unor organizaţii non-guvernamentale ce arată
numeroase cazuri de poliţişti care au încercat să descurajeze victime ale
violurilor să depună plângere, iar uneori chiar au refuzat să înregistreze
astfel de plângeri.

Pe de altă parte, în 2020, au avut loc, în România, acte de
antisemitism. Documentul Departamentului de Stat menționează Institutul Elie
Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România, potrivit căruia că au mai
existat cazuri de denumire a unor străzi, organizaţii, şcoli sau biblioteci
după persoane condamnate pentru crime de război sau crime împotriva
umanităţii. Tot conform constatărilor Institutului Elie Wiesel, pe
internet s-au difuzat materiale de promovare a ideilor antisemite şi de
glorificare a Legiunii, extrema dreaptă din perioada interbelică. În ceea ce
priveşte presa, Departamentul de Stat notează că opiniile prezentate sunt
variate, însă o serie de instituţii mass media sunt deţinute sau indirect
controlate de persoane cu legături politice. În mod frecvent, ştirile sau
politicile editoriale ale acestor instituţii media reflectă opiniile
proprietarului şi ţintesc oponenţii politici ori alte canale media.