Previziuni economice pentru România
Previziunile economice de primăvară, publicate miercuri de Comisia Europeană au adus vești îmbucurătoare privind România.
Corina Cristea, 13.05.2021, 11:59
Economia românească a avut anul trecut o cădere mai puţin gravă decât se anticipase, iar întoarcerea la nivelul de activitate economică de dinainte de criză ar urma să aibă loc înainte de finalul acestui an, potrivit previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene. Menționând că rămâne totuși un grad de incertitudine din cauza evoluţiei impredictibile a pandemiei şi a unor eventuale probleme în aprovizionarea cu vaccinuri, executivul european estimează că Produsul Intern Brut al României va creşte cu 5,1% anul acesta, nivel ce plasează țara pe locul 3 în UE, după Spania și Franța.
Totodată, Comisia Europeană estimează un avans de 4,9% pentru economia României în anul 2022. Toate acestea, în condiţiile în care prognozele anterioare indicau o creştere de numai 3,8% pentru 2021 şi 4% pentru 2022, amintește ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare. “Aceste semnale pozitive sunt extraordinar de îmbucurătoare, însă reiterez apelul la prudenţă – trebuie să menţinem ritmul record al investiţiilor publice, concomitent cu controlul cheltuielilor bugetare pentru ca România să înregistreze o creştere economică sustenabilă“, spune ministrul.
Datorită eforturilor de consolidare fiscală şi a unei solide creşteri a PIB, se mai arată în evaluare, deficitul bugetar al României are şanse să scadă treptat. Potrivit Comisiei, el se va reduce la 8% din PIB în acest an şi la 7,1% din PIB anul viitor, de la un nivel de 9,2% înregistrat anul trecut. Previziunile mai arată că inflaţia va înregistra, anul acesta, o uşoară creştere la 2,9%, fiind urmată de o scădere la 2,7% anul viitor.
Analiza de acum a Comisiei arată pentru întreaga Uniune o îmbunătăţire semnificativă a perspectivelor de creştere în comparaţie cu previziunile economice din iarnă. În schimb, datoria publică va atinge un nivel maxim în 2021. Aceasta, pentru că a fost şi este încă nevoie de sprijin din partea statelor şi a instituţiilor europene pentru cetăţeni şi companii.
De altfel, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a atras atenţia că măsurile de sprijin bugetar nu trebuie eliminate prea devreme: ”Trebuie să nu facem greşeli care ar putea submina redresarea, adică o eliminare prea devreme a politicilor de sprijin. Calitatea, puterea şi durata redresării pot în continuare să fie influenţate de pandemie, dar soarta noastră economică depinde în primul rând de noi.”
Comisia preconizează că investiţiile publice ca procent din PIB vor atinge, în 2022, cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, datorită mecanismului de relansare şi rezilienţă şi al planurilor naţionale de redresare. Potrivit documentului Comisiei, pandemia de coronavirus reprezintă un şoc de proporţii istorice pentru economia Europei, care s-a contractat cu 6,1% anul trecut.
