În căutarea unei variante de guvernare

Clasa politică de la Bucureşti e, încă, departe de o soluţie pentru criza guvernamentală.

Bogdan Matei, 03.11.2021, 11:30

Jocurile politice pentru
formarea unui nou guvern se reiau de la zero, după ce premierul desemnat,
liberalul Nicolae Ciucă, a anunțat că-şi depune mandatul pe care l-a primit de
la președintele Klaus Iohannis. Decizia a fost adoptată de conducerea
partidului său, fiindcă generalul în rezervă Ciucă n-a reușit să obțină
susținere în Parlament pentru echipa executivă minoritară PNL-UDMR care
ar fi urmat să ceară, miercuri, în plenul Legislativului, votul de învestitură. Procedural, șeful statului va trebui să declanșeze o nouă rundă ce consultări
cu partidele parlamentare, pentru a nominaliza un alt potențial premier.

Liderul PNL, premierul interimar Florin Cîțu, vorbește, acum, despre o
flexibilizare a mandatului de negociere și promite că liberalii vor
tatona ceea ce el numește toate forţele politice democratice din Parlament
pentru a forma o majoritate care să susţină un guvern cu puteri depline.

Dacă ar
fi fost învestit, Ciucă (54 de ani) ar fi devenit primul militar de carieră
care conduce un guvern al României post-comuniste. Desemnarea sa survenise după
ce un nou sondaj de opinie a confirmat că Armata şi Biserica sunt pe primele
locuri într-un top al încrederii românilor. Potrivit studiului, 87% dintre ei
spun că au încredere în Armată, 70% – în Biserică, 67% – în Serviciul Român de
Informaţii şi în Academia Română. Principalele ameninţări la adresa României
sunt considerate de peste 40% dintre respondenţi corupţia şi incompetenţa
clasei politice.

Media speculează că, acum, devine tot mai plauzibilă refacerea
unei aşa-numite mari coaliţii între PNL şi PSD, care ar controla, aritmetic,
Parlamentul. La alegerile din decembrie 2020, PSD a obținut 157 de mandate de
senatori şi deputaţi, PNL 134, USR 80, AUR 47, iar UDMR 30.

Cel puțin 15 aleși
liberali, fideli fostului lor lider, Ludovic Orban, și nemulțumiți de șefia lui
Cîțu, au părăsit grupul parlamentar PNL, dar și așa primele două formațiuni ar
avea o majoritate confortabilă. PSD și PNL au mai guvernat împreună, după ce,
sub titlul Uniunea Social-Liberală, au obținut două treimi din voturi la
alegerile legislative din 2012.

Criza guvernamentală din această toamnă nu e, constată
politologii, decât un epifenomen al instabilităţii cronice de pe scena politică
de la Bucureşti. După admiterea în Uniunea Europeană, pe 1 ianuarie 2007,
România a avut zece prim-miniştri învestiţi de Parlament, de stânga sau de
dreapta, longevivi sau efemeri în politică. Li se adaugă cinci premieri
interimari, care au girat afacerile curente după demisiile sau demiterile celor
dintâi. De mulţi ani, rata de încredere a cetăţenilor în Parlament şi partidele
politice e în jur de zece procente.

Acuzat că nu-şi exercită rolul
constituţional de mediator şi perceput, în ultima vreme, nu ca o soluţie, ci ca
parte a problemei, însuşi preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la o cotă de
încredere de numai 14%, potrivit unui recent sondaj, comandat de PSD. Ceea ce a
încurajat AUR, opoziţia naţionalistă, să anunţe că iniţiază procedurile pentru
suspendarea lui.